Aceasta clasificare a celor mai active orase, sub aspect cultural, a pornit de la date din infrastructura sectorului cultural, a precizat Liviu Chelcea, directorul institutiei, prezent la Intilnirea breslei creative, care a avut loc simbata, in Bucuresti.
Evaluarea a luat in considerare criterii precum: numarul de biblioteci la 10.000 locuitori, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare alocate culturii, economia din zona creativa (numarul de firme din sectorul cultural, cifra de afaceri a acestora etc.) precum si audienta activitatilor culturale.
In urma interpretarii rezultatelor, clasamentul, evitind cu buna stiinta Bucurestiul, pentru a nu dezechilibra rezultatele colectate din celelalte centre mari ale tarii, a prezentat urmatoarea ordine a oraselor, clasate din punctul de vedere al efervescentei culturale: Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara, Oradea, Pitesti, Tirgu Mures, Miercurea Ciuc, Iasi, Rimnicu Valcea, Sibiu.
Liviu Chelcea, directorul Centrului de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii, a mai prezentat si tema „Ecologia culturala romaneasca. Ce avem si ce ne trebuie”, in care a amintit despre studiul ponderii economice a industriilor bazate pe copyright (2002-2005).
Participantii la intilnirea organizata in Bucuresti s-au impartit pe patru grupuri de dialog, tinind de domenii importante din zona industriei creative: arte (artele spectacolului si alte evenimente culturale), patrimoniu material si imaterial, media si entertainment (film, sectorul audio-vizual, literatura si jurnalism) si servicii si intreprinderi creative (design, arhitectura, gaming, advertising).
Intilnirea breslei creative a avut loc simbata, pentru a dezbate propunerile adresate Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National.
La manifestare a fost prezent si ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care a reafirmat, si cu acest prilej, liniile principale ale politicii pe care o va aplica: largirea accesului la cultura, precum si valorificarea patrimoniului material si imaterial.