Este știut faptul că, pentru a-ți asigura victoria în alegeri, una dintre condiții este să faci băi de mulțime. Să te umpli de clăbuci sociali și să te clătești cu admirația mulțimii, astfel încât la final să strălucești ca o chiuvetă din inox în ziua în care vine soacra în vizită. Al nostru domn Iohannis s-a trezit că trebuie să intre în hora asta. Și ce mod mai bun de a te antrena, decât printre etnicii tăi, poți găsi? Și uite așa am început să auzim despre participările lui pe la festivaluri ale sașilor.
Nimic rău în asta, atât timp cât ești atent unde mergi. Și nici măcar prea multă atenție nu-ți trebuie. Doar să numeri bine numărul de „i“-uri. Acesta este contextul în care domnul președinte a coborât din mașina prezidențială, în calitate de oaspete surpriză, la Festivalul Sașiilor.
Băi, ăsta nu-i Iohannis? Pfoai, cine s-ar fi gândit? Repede, primirea! Și imediat s-a înfiripat un comitet de întâmpinare, care i-au aținut bossului calea, îmbiindu-l să guste din tradiționala combinație de slănină cu făină. Probabil n-au avut timp să coacă pâinea, își spuse dom’ președinte, ușor contrariat de felul chiorâș în care era privit.
Discursul șefului statului a fost unul înălțător și tărăgănat. Într-o germană fără cusur, le-a explicat participanților despre cât de importantă este comunitatea de sași pentru dezvoltarea României. Responsabilitate, muncă susținută, corectitudine, salam săsesc. Carol I, Ferdinand, nimic despre Carol al II-lea.
La un moment dat i s-a părut că întregul auditoriu îl privește cruciș, de parcă nu ar înțelege nici o boabă din spusele sale. I-a certat părintește pentru faptul că nu și-au însușit limba maternă, condiție esențială pentru perpetuarea tradițiilor sașilor pe plaiul românesc, apoi le-a recitit discursul, preț de cincizeci și șase de minute, pe românește.
Păi, da, de ce nu ai spus așa de la început, boss? Bravo, aplauze, om învățat! Pfii, strașnici oameni sunt sașii ăștia. Muream și nu știam câte au făcut și au dres. Cum stau ei în saci, grupați câte șase și au tradiții frumoase și Mărginimea Sibiului.
Domnul Președinte a dat mâna cu mai toți oamenii, a semnat multe autografe și a plecat cu mașina bengoasă, nu înainte de a fi făcut câteva fotografii oficiale, pe care fotograful oficial urma să le prelucreze pe ici pe colo, în special în zona ochilor, fiindcă nu era de dorit ca furnizorii de știri să preia imagini cu o comunitate săsească care privește spre viitor într-un mod zbanghiu. Pentru că Carol, pentru că salam săsesc.