Seamana acum cu Cabral – imi soptea Alex. Leo Serban de pe rindul din spate. Da, dar si cu Aurelian Temisan, raspundeam. Ce conteaza! Sarea si piperul din Al cincilea element, dracusorul isteric si limbut e recognoscibil dupa voce, insa cuplul pe care-l face cu sobrul Jackie Chan e la fel de bine uns. Scenariul ii catapulteaza pe cei doi de la Los Angeles in Franta, prilej de a sageta veninos, prin gura francezilor, predispozitia americanilor spre violenta si razboiul din Irak. Filmul, realizat tot de Brett Ratner, are, ca si seria demarata in 1998, proportia exacta de actiune si umor.
Dialogurile sint bibilite, iar actorii se vede ca joaca cu placere. Ratner a cooptat si vedete serioase, din alta familie de cuvinte decit Jackie Chan. Si chiar daca a reusit sa-l convinga pe Max von Sydow sa reia partitura personajului rau de la nivel inalt (adica presedintele corupt al Tribunalului Penal International), regizorul ne-a rezervat o mare surpriza distribuindu-l pe Roman Polanski in rolul redus, dar colorat al unui politist francez un pic sui, un fel de inspector Clouseau asa cum se asteapta americanii sa gaseasca in Orasul Luminilor. Si, fireste, orizontul de asteptare al americanilor nu putea sa nu rateze Turnul Eiffel, unde are loc cea mai spectaculoasa confruntare fizica a filmului, confruntare sfirsita odata cu lansarea celor doi eroi cu drapelul Frantei pe post de parasuta. Da, recomand (daca ma asculta cineva) Ora de virf 3.
Trei reprezentante de marca ale unor generatii diferite
Cit priveste al doilea film, Georgia Rule, in care joaca si Jane Fonda, partea faina e ca a intrat pe ecranele de la noi in acelasi timp cu filmul lui Cristian Mungiu. (M-am distrat dupa conferinta de presa de la lansarea lui 4,3,2 in Romania, auzind un reporter TV intrebindu-l pe Cristian Mungiu daca are o „relatie personala” cu Jane Fonda – pentru cine a ajuns mai tirziu in tara: actrita l-a sarutat pe obraz cind i-a inminat Palme d’Or-ul la Cannes.) Bunica-i sefa! are mai putin umor si mai multa drama despicata in trei si rasucita in toate partile. Autorul filmului, Garry Marshall, este totusi cunoscut pentru comediile sale romantice, incepind cu Pretty Woman si terminind cu Runaway Bride sau The Princess Diaries 1 si 2.
Cred ca primul lucru pe care oricine il spune cind apare prima oara Jane Fonda in cadru e „ce bine se tine!”. La aproape 70 de ani, actrita arata uluitor de bine si e si foarte energica. De fapt, rolul sau iti aminteste de cel pe care tatal sau il facuse in Pe lacul auriu, in 1981, unde fiica Jane Fonda si tatal Henry Fonda se gaseau si in viata, ca si in film, in momentul in care trebuiau sa faca pace. Georgia Rule e scris de Mark Andrus, care a contribuit si la story-ul pentru As Good As It Gets/Mai bine nu se poate. Trei generatii de femei cu bunele si mai ales cu relele lor, care de bine ce seamana nu se pot intelege de nici o culoare. Pe ecran evolueaza trei reprezentante de marca ale unor generatii diferite – Jane Fonda, Felicity Huffman si Lindsay Lohan.
Filmul merita sa fie vazut pentru cele trei actrite carora Marshall le da roluri consistente, dar relatia lor de incredere se suceste si se rasuceste pina nu mai stii si aproape ca nu mai vrei sa stii cine minte si cine spune adevarul. Juna Rachel, care spune ca a fost abuzata de tatal vitreg la 12 ani? Tatal ei, care neaga totul si nu vrea sa accepte sa se desparta de mama fetei? Mama lui Rachel, Lilly, care intre doua sticle de vodca ba crede, ba nu crede? Daca n-ar fi fost cele trei actrite, e foarte probabil ca filmul sa se fi rasuflat din prima jumatate de ora si sa fi esuat in categoria filmelor de femei blonde si triste, insa cele trei reusesc sa dea greutate unor scene dificile, trecindu-si personajele de partea cealalta a ecranului, in sala.
Ora de virf 3/Rush Hour 3 – de Brett Ratner,
cu: Jackie Chan, Chris Tucker, Max Von Sydow, Roman Polanski
Bunica-i sefa!/Georgia Rule – de Garry Marshall,
cu: Jane Fonda, Lindsay Lohan, Felicity Huffman, Dermot Mulroney