Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărturești Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, București), va avea loc lansarea volumului Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediție îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvânt‑înainte de Szőcs Géza.
Invitați:
Dalia Báthory
Andreea Cârstea
Szőcs Géza
Va modera: Ovidiu Șimonca
Vor fi prezenți: Radu Filipescu, Ion Ilie, Mihai Ivănescu, Nicolae Lițoiu, Florentin Scalețchi, Lucian Spiru Iancu, Alexandru Mateescu, Gheorghe Mușat, Iancu Marin, Barabás János, Manu Gheorghe, foști deținuți politici.
Evenimentul este organizat de Consiliul Național Maghiar din Transilvania și realizat cu sprijinul Guvernului Ungariei.
Parteneri:
Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc
Editura Polirom
Această carte a apărut cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Academia politică de la Aiud este rezultatul celei mai ample campanii de culegere de interviuri cu foști deținuți politici din România anilor ’80, inițiată de Borbély Ernő, el însuși încarcerat la Aiud în aceeași perioadă. Mărturiile reunite aici sunt însoțite de o analiză a contextului care a făcut posibilă detenția politică, astfel încât cititorul să înțeleagă pe deplin evenimentele relatate. Un volum necesar, care constituie o sursă documentară importantă pentru clarificarea unei părți a istoriei recente.
„În anii ’80, reputația nefastă a Penitenciarului Aiud s‑a extins și în mediul internațional, unde s‑a aflat că funcționa ca principal centru de detenție pentru persoanele arestate și condamnate pentru diverse culpe de natură politică. Aiudul reprezenta un spațiu carceral a cărui misiune era nu numai de a‑i izola pe opozanții și disidenții regimului, ci și de a împiedica un proces de contagiune socială. Cu toate acestea, politicii au transformat chiar și acest mediu concentraționar într‑un spațiu de propagare a unor idei antiregim, de schimb de experiență și opinii și de creare a unor conexiuni cu persoane cu care împărtășeau aceleași viziuni și idealuri. Volumul de față este cu atât mai valoros cu cât, dincolo de aspectele de detenție, aduce în prim‑plan elemente importante de istorie socială din ultimii 40 de ani, expuse cu franchețe de cei care au avut tăria să ducă până la capăt o luptă refuzată de cei mai mulți dintre compatrioții lor. Acest lucru se datorează cu precădere ghidului de interviu realizat de Borbély Ernő, care reușește să extragă din experiențele bogate ale intervievaților atât esențele definitorii ale parcursului individual, cât și pe cele ale societății românești, de la evoluțiile socialiste ale anilor ’80 până la transformarea capitalistă a anilor 2000.“ (Dalia Báthory, Andreea Cârstea)
Borbély Ernő (30.03.1951 – 20.12.2011), absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș‑Bolyai“ din Cluj-Napoca (1978), profesor de filosofie la Liceul Industrial nr. 2 din Miercurea Ciuc. A fost condamnat la 7 ani închisoare pentru complot împotriva orânduirii sociale, pedeapsă redusă prin decret la 4 ani și 8 luni. A stat în închisorile din Miercurea Ciuc, București și Aiud. După eliberare a lucrat ca muncitor necalificat la fabrica de mobilă Mobihar, apoi ca psiholog la secția de neurologie infantilă din cadrul Policlinicii din Miercurea Ciuc. În 1989, silit de Securitate să părăsească țara, a plecat în Ungaria. În aprilie 1990, la insistența mai multor cercuri politice, s-a repatriat.
A fost deputat în Parlamentul României din partea UDMR, apoi președintele Organizației Teritoriale Ciuc și consilier județean. În semn de protest, a părăsit partidul în 2008.
Dalia Báthory este doctor în studii europene și relații internaționale la Universitatea „Babeș‑Bolyai“ din Cluj‑Napoca (2013). La Editura Polirom a mai publicat: Vieți în umbra trecutului. Supraviețuirea și integrarea socioprofesională a familiilor foștilor deținuți politici în comunism. Mărturii și documente, vol. I (coeditor, 2017) și Istorii (ne)spuse. Strategii de supraviețuire și integrare socioprofesională în familiile foștilor deținuți politici din Europa Centrală și de Est în anii ’50‑’60 (coeditor, 2019). Este expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Andreea Cârstea s‑a specializat în istorie recentă și contemporană la Universitatea „Babeș‑Bolyai“ din Cluj‑Napoca. Din 2014 este doctor în științele comunicării, cu o teză interdisciplinară despre strategiile de legitimare prezente în discursul electoral românesc din primul deceniu postcomunist, susținută la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Istoric și cercetător cu experiență în istorie orală, a făcut parte din numeroase proiecte editoriale și de cercetare vizând rezistența și represiunea din perioada 1945‑1989. Este specialist în cadrul Direcției comunicare, relații publice și marketing a Universității din București.