Gusturile se discuta
Berea cu sursa deschisa este fabricata cam dupa aceleasi principii ca diversele versiuni ale Linuxului: reteta sa este pusa la dispozitia tuturor. Oricine ii poate adauga ingrediente, poate sa modifice cantitati sau sa aduca inovatii in procesul de productie – cu o singura conditie. Reteta, modificata, trebuie impartasita celorlalti in aceiasi termeni. Produsul, in schimb, poate fi vindut oricit de scump.
Iar de vinzare inca nu se plinge nimeni. In luna iunie, a fost lansata versiunea V 3.0 a berii Vores OO („Berea noastra”), iar intregul stoc s-a vindut inca din prima noapte. In prezent, creatorii sai negociaza contracte de distributie in intreaga lume, asta in timp ce reteta si detaliile despre „ingredientul secret” iti fac cu ochiul dintr-un link al paginii.
Ceea ce era initial un proiect realizat de o mina de studenti de la Universitatea de Tehnologia Informatiilor din Copenhaga a devenit acum o adevarata afacere si filosofie.
Ideea a plecat de la un seminar in cadrul caruia profesorul de informatica i-a provocat pe studenti sa aplice conceptul de „open source” si unor produse/ servicii din afara sferei informaticii. Influentati de o dragoste mai veche, studentii au ales berea. Pe site-ul grupului, tinerii spun ca ii intereseaza mai putin sa se ameteasca si mai mult sa vada cum va fi imbunatatita reteta berii, pe masura ce va fi modificata de consumatorii din lumea intreaga.
Pentru inceput, studentii s-au consultat cu autorul unei carti daneze despre productia domestica de bere si au cazut de acord asupra retetei. Primii 100 de litri au fost produsi in cantina universitatii.
Versiunea 1.0 a produsului este fabricata dupa retete clasice, dar are un ingredient unic: guarana. De origine sud-americana, guarana este o substanta energizanta, echivalentul a 35 de miligrame de cafeina, care ar trebui sa contrabalanseze efectul celor sase procente de alcool din bere. Rezultatul este o bere bruna, mai grea decit restul berilor daneze, cu un intreg set de marketing pus la punct si de asemenea cu licenta libera de folosire. Iar cei carora nu le place gustul il pot schimba. Berea este free, dar nu gratis.
Filosofia transparentei
Ideea de open source sau sursa deschisa deja nu se mai limiteaza la comunitatea programatorilor. Daca initial se referea la anumite programe al caror cod sursa putea fi modificat de oricine, acum semantica expresiei cuprinde o intreaga filosofie, ce promoveaza transparenta si libertatea de creatie.
„Cei care imbratiseaza modelul economic open source stiu ca clientii lor nu sint idioti”, explica profesorul Eric van Hippel, autor al cartii Democratizarea inovatiei. Cu alte cuvinte, cunostintele unui numar imens de consumatori sint mai de pret decit cele ale unui grup limitat de „specialisti” ai companiei.
Daca ideea vi se pare familiara, este de ajuns sa deschideti pagina de Internet a Wikipediei pentru a va confirma acest lucru. Wikipedia este in sine un produs cu sursa deschisa. Oricine poate nu doar sa acceseze pe Internet enciclopedia Wikipedia, dar si sa modifice si sa imbunatateasca definitiile initiale. Proiectul are cu atit mai mult succes, cu cit la el participa mai multi colaboratori: daca ceva este gresit, atunci cu siguranta unul din cele citeva milioane de cititori va sesiza eroarea si va corecta; daca ceva lipseste, va exista cineva care sa completeze informatia; daca apar noutati, cineva va avea grija sa actualizeze textele.
Ideea s-a extins pina si in domeniul cercetarilor legate de biotehnologii, un domeniu in care competitia dintre marile companii face ca secretul succesului sa fie cel mai important atu al unei echipe de cercetare. O societate australiana a anuntat ca va face publice pe Internet diverse brevete asupra unor secvente de ADN si a unor metode de manipulare a materialului biologic, spre folosul comunitatii stiintifice. Cei care folosesc informatia trebuie doar sa respecte reguli asemanatoare celor care se aplica in cazul programelor open source: rezultatele trebuie facute, mai departe, publice, sperindu-se in progrese mai mari in domeniul medicinei si al industriei medicamentelor.
Cam la acelasi lucru s-au gindit si creatorii berii cu sursa deschisa. Studentii si profesorul lor au declarat ca spera ca ideea lor sa fie preluata de tarile subdezvoltate si aplicata in domeniul farmaceutic, pentru crearea unor medicamente performante impotriva SIDA. Daca esueaza, se pot consola cu o bere.