Ati recunoscut probabil, in rezumat, subiectul filmului Love Story, aparut recent pe DVD, pe care nu vi l-am recomandat inca, nici de Sf. Valentin si nici in ianuarie, cind Erich Segal, scenaristul filmului si autorul romanului, a incetat din viata.
Love Storya fost marele fenomen literar-cinematografic in 1970: filmul s-a dovedit un campion de box-office, iar cartea, compusa de Segal pe baza scenariului, a stat multe saptamini pe lista de bestsellere din “New York Times”. De fapt, Segal scrisese intii scenariul, dar, cum filmul intirzia sa se materializeze, a facut repede un roman al carui succes a atras producatorii. Gurile rele (criticul Roger Ebert e una dintre ele) spun ca regizorul Arthur Hiller a reusit un film de milioane facind bici dintr-o carte scrisa cu picioarele. La fel ca Avatar insa, filmul a fost un mare nedreptatit la Oscar: din 7 nominalizari a luat doar premiu pentru coloana sonora.
Love Storye un film greu de uitat: a lansat doua dintre cele mai cunoscute replici din istoria cinema-ului, iar din ‘70 si pina in ‘80 a facut ca numele de Jennifer sa fie foarte popular. Probabil ca a facut si minuni pentru vinzarile de batiste numai ca, sincer, n-am dovezi in acest sens. De asemenea, i-a transformat in superstaruri pe Ryan O’Neal si pe Ali McGraw, dar acestia n-au prea facut mare brinza cu proaspata lor celebritate: O’Neal a ramas cunoscut mai ales ca “Dl. Farah Fawcett”, iar McGraw a devenit tot mai retrasa din lumea filmului, via o casnicie cu Steve McQueen.
P.S.: Sa nu uit sa va spun ca Love Story este primul film in care apare un anume Tommy Lee Jones.