Luna ianuarie incepe cu reeditarea Evanghelistilor Alinei Mungiu Pippidi la Cartea Romaneasca. Totodata, autoarea aparea cu declaratii in cotidianul francez "Le Monde": "Ma asteptam la o reactie violenta, dar as fi dorit ca reactiile la piesa mea sa nu releve primitivismul societatii noastre. Traim intr-o societate ipocrita, ca pe vremea lui Ceausescu. Atunci eram comunisti. Acum sintem ortodocsi!".
Tot in ianuarie (numerele 59 si 60), „Suplimentul de cultura” publica, in premiera, rezultatele Barometrului de Consum Cultural pe anul 2005, realizat de Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDC) din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor. Emilia Chiscop a prezentat cititorilor „Suplimentului” cele mai importante date ale studiului. Care studiu ne-a relevat, deloc surprinzator, ca Mihai Eminescu este cel mai cunoscut dintre scriitorii romani. Urmeaza „in top” Mihail Sadoveanu, Ion Creanga si Liviu Rebreanu. Din literatura straina, respondentii i-au nominalizat pe Alexandre Dumas, William Shakespeare, pe aceeasi pozitie s-au „clasat” Honore de Balzac, Tolstoi si Jules Verne. Urmeaza in clasament Sandra Brown, Ernest Hemingway si Dan Brown. Sergiu Nicolaescu a fost numit de 40% dintre respondenti drept cel mai cunoscut regizor. Cristi Puiu obtine un merituos loc 7.
Criticul literar Luminita Marcu a comentat rezultatele pentru revista noastra: „Oamenii nu sint obisnuiti sa spuna exact ce cred, nu i-a incurajat nimeni in scoala sa fie autentici cu ei insisi. Cultura, alaturi de religie si de sex, este unul dintre subiectele-tabu ale romanilor. Ei nu pot inca sa vorbeasca normal despre asemenea chestiuni delicate. Acest sondaj nu arata inca ce cred romanii despre cultura, ci cum vorbesc romanii despre cultura si este, in consecinta, foarte previzibil si va da apa la moara la nesfirsit apocalipticilor ingrijorati de moartea iminenta a culturii”.
In ianuarie aflam ca Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, va prelua la sfirsitul lunii aprilie postul de ambasador al Romaniei la UNESCO, inlocuindu-l pe Andrei Magheru. De fapt, Manolescu a devenit ambasador abia la sfirsitul acestui an.
„Noi nu am facut un exercitiu de frati”
Din februarie se prefigura deja scandalul din jurul Tirgului de Carte „Bookfest”. Cum stateau lucrurile: Rolul de organizator va fi impartit de AER, Ministerul Culturii si Cultelor si Fundatia Artexpo. Secretarul de stat Ioan Onisei admite ca „Bookfest” inlocuieste traditionalul „Bookarest”. Mihai Oroveanu declara ca ii pare rau ca AER nu a pornit impreuna cu domnia sa de la inceput.
Spre sfirsitul lui februarie, „Suplimentul de cultura” titra: „Lumea editoriala, dezbinata de tirgul de carte din vara”. Organizarea tirgului de carte anuntat pentru luna iunie intrase intr-un nou impas. Presa consemna racirea relatiilor dintre AER si Ministerul Culturii. La organizarea „Bookfest”, MCC invita si celelalte asociatii ale editorilor. Acestea protestasera impotriva intentiei AER de a fi singurul initiator al evenimentului. Doina Marian, directorul executiv al AER, accentua faptul ca proiectul „Bookfest” este unul privat si urma a se desfasura doar sub auspiciile MCC si cu colaborarea Fundatiei ARTEXPO, condusa de Mihai Oroveanu.
Asociatia Editurilor cu Profil Pedagogic si Cultural a decis pe 17 februarie, in urma unei sedinte a board-ului, cu unanimitate de voturi, schimbarea denumirii in Uniunea Editorilor din Romania si, implicit, a statutului. Toate editurile din viitorul UER aveau la dispozitie doua saptamini sa decida apartenenta la una dintre asociatii.
In urma unor noi schimburi dure de replici intre presedintele AER de atunci, Gabriel Liiceanu, si secretarul de stat in MCC Ioan Onisei, de organizarea „Bookfest” s-a ocupat doar asociatia de editori, care a refuzat sprijinul ministerial pentru ca evenimentul sa poarte doar amprenta acesteia, nu si a altor asociatii.
In martie, are loc o noua editie a Salonului Amplus de la Muzeul National de Istorie. „La unele standuri nu era nimeni. La altele era cineva, dar nu erau carti”, scria Constantin Vica.
Tot in martie apare cartea-experiment semnata de fratii Filip si Matei Florian, Baiuteii. „Noi nu am facut un exercitiu de frati. Textul ramine in zona literaturii”, declarau acestia intr-un interviu realizat de Elena Vladareanu.
Ultimii medaliati ai lui Iliescu: Adrian Iorgulescu a inminat marti, 7 martie a.c., decoratiile pe care fostul presedinte al Romaniei Ion Iliescu le-a acordat pe ultima suta de metri a ultimului sau mandat. Printre cei medaliati cu Ordinul „Meritul Cultural” in grad de Cavaler s-au numarat, de-a valma, cintareti de muzica usoara – Angela Similea, Nicu Alifantis, dar si Victor Socaciu –, un necunoscut poet iesean – Adi Cristi –, un inginer constructor, mai multi directori de institutii de stat, precum Sebastian Sirca, de la Editura Casa Radio, si Decebal Mitulescu, de la Centrul National al Cinematografiei.
Martie – Septembrie – „Un functionar ia intotdeauna apararea altui functionar”
„Romania s-a prezentat la Leipzig cu literatura tinara”, anuntam in martie. Tirgul de Carte de la Leipzig a avut loc intre 16 si 19 martie a.c., fiind organizat de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) si Editura Polirom. In ultima zi a tirgului, au lecturat autorii romanelor Legaturi bolnavicioase si Cu putin timp inaintea coboririi extraterestrilor printre noi, Cecilia Stefanescu si Lucian Dan Teodorovici, iar criticul literar Luminita Marcu a prezentat publicului german literatura romana contemporana, in special proza tinara.
Dupa opt ani, din aprilie, Academia are in frunte un nou presedinte: Ionel Haiduc. Pe de alta parte, aflat la a doua incercare de a deveni membru titular al Academiei Romane, Nicolae Manolescu nu a strins nici de aceasta data numarul necesar de voturi.
La sfirsit de aprilie, Sergiu Nistor, comisarul pentru programul „Sibiu-Capitala Culturala Europeana 2007”, constata in fata reportofonului colegului R. Chiruta: „Nu sintem atit de in urma cu organizarea ca lucrurile sa stea rau”. Dupa 1 ianuarie vom vedea cit de adevarata se va dovedi aceasta afirmatie.
In mai, Craiova si Bucurestiul erau unite prin Shakespeare de Donnellan. Festivalul International Shakespeare s-a extins, din acest an, de la Craiova la Bucuresti.
„O gluma de ministru”, titram in mai pe prima pagina cu ocazia debutului ministrului Adrian Iorgulescu in emisiunea „Vacanta Mare” de la PRO TV. Il stiti, desigur, pe domnul in cauza. Este primul ministru care si-a prezentat programul de guvernare in premiera si in direct si senzational la Dan Diaconescu.
Tot in mai, Uniunea Scriitorilor a testat „pactul cu tinerii”. Atunci a fost organizat Colocviul Tinerilor Scriitori.
La sfirsit de mai de consuma actul al II-lea al „pactului cu tinerii”: „Nemembrul” Dan Sociu era premiat pentru poezie.
„Bookfest” sau despre reinventarea rotii
In iunie, tovarasul Ernu intina inaltele idealuri comuniste prin lansarea volumului Nascut in URSS.
Ioan T. Morar primea pentru Lindenfeld Premiul National de Proza „Ziarul de Iasi”.
In preajma aniversarii de 70 de ani, Norman Manea oferea Televiziunii Romane un amplu interviu in exclusivitate. Era primit, de asemenea, in rindurile Academiei din Berlin. Volumul Intoarcerea huliganului era reeditat intr-o editie hardcover la Polirom si epuizata intr-un timp record. Cartea a aparut anul acesta in Franta, Olanda si China, urmind ca in 2007 sa fie tiparita in Portugalia si Polonia. De altfel, acesta a fost un an extraordinar pentru Norman Manea in Europa. El a culminat cu primirea in Franta a Premiului „Medicis” pentru cea mai buna carte straina. Editia franceza a Intoarcerii huliganului s-a bucurat de numeroase cronici elogioase in cele mai prestigioase publicatii franceze – cotidiene si literare.
Tot in iunie apare la Polirom si volumul ce avea sa devina bestseller, O biografie de Andrei Serban.
Cartea Romaneasca si Uniunea Scriitorilor si-au desemnat premiantii la concursurile de debut.
La sfirsitul lui iunie, „Suplimentul” publica un Raport final la „Bookfest”. „Un tirg ca oricare altul. Nimeni nu a inventat normalitatea, asa cum s-a trimbitat peste tot. Apelul la normalitate, dirijat de un PR eficient, seamana izbitor cu inventarea rotii, a focului si a altor instrumente pe care se pune greu copyright. Problema «Bookfest» este ca nu si-a coordonat discursul cu realitatea din teren. Nici macar cu Realitatea TV”, scria Constantin Vica.
Unul dintre cei mai buni ani ai cinematografiei Romane din epoca postdecembrista a fost insotit in „Suplimentul de cultura” de interviuri cu regizori precum Corneliu Porumboiu sau Catalin Mitulescu.
Iulie este „Sezonul festivalurilor”. Am publicat corespondente speciale de la Festivalul de Jazz de la Garana, Festivalul „Petrila – Periferie Culturala Europeana” si chiar Festivalul de Teatru de la Avignon. Si era doar inceputul.
Septembrie ne aduce una dintre cele mai triste vesti ale anului: trecerea in nefiinta a regizorului Cristian Nemescu si a sunetistului Andrei Toncu.
La inceput de mai, incepe in „Suplimentul de cultura” epopeea Demeter Andras. Incepe cu un interviu: „Directorii ajungeau inainte la conducere prin fel si chip”, declara directorul Directiei Generale Creatie contemporana, Diversitate culturala din cadrul MCC si presedintele comisiei care a evaluat sefii de institutii culturale.
Articolul „Sedintele de autocritica, reinventate la Timisoara de Demeter Andras” a aparut in numarul 81. O ancheta realizata de R. Chiruta arata ca mai multi artisti, fosti colegi ai actualului director al Directiei Generale Creatie Contemporana, Diversitate Culturala, ii contesta acestuia dreptul moral de a ocupa respectiva functie din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor. Acestia reclamau ca atit timp cit a administrat Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timisoara, ar fi avut un comportament dictatorial si neprofesionist.
In iulie, am aflat si faptul ca Iorgulescu este multumit de activitatea lui Demeter Andras: „Ceea ce s-a intimplat in trecut e treaba dumnealui personala. Eu mi-am impus sa nu judec pe nimeni pe chestii de moralitate”, spunea ministrul. Reactia Adrianei Grand: „Un functionar ia intotdeauna apararea altui functionar”.
Septembrie – Noiembrie – Cristian Teodorescu: Stiam de luni bune de angajamentul lui Antohi
In septembrie, „dosariada” ajunge si in curtea Uniunii Scriitorilor: „USR dezbate, nu dezvaluie”, titra „Suplimentul”. „In plina febra a dosarelor, cind se vorbeste despre turnatori si turnati, despre angajamente si note informative, mai multi scriitori s-au strins pe 30 august in Sala Oglinzilor de la sediul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru a-si face publica pozitia fata de deconspirarea fostilor informatori alesi din rindul literatilor.” S-au strins, dar nu s-a condamnat.
Am dezbatut apoi Cazul „Antohi” – de la iertare la „falimentul ideii morale”. Am vorbit in emisiunea „Suplimentul de cultura” de la Radio Iasi, difuzata pe 8 septembrie de la ora 19.10, despre impactul pe care il are asupra mediului intelectual deconspirarea unor personalitati ale intelectualitatii. Personalitati care pina acum au avut luari de pozitie radicale la adresa scenei politice din Romania postdecembrista, pe care adeseori si le-au justificat prin moralitatea lor fara cusur. Cristian Teodorescu, seful sectiei de cultura de la „Cotidianul”: „Da, stiam de luni bune de existenta certa a acestei povesti, a angajamentului lui Sorin Antohi cu Securitatea. Auzisem de povestea asta cam din 2002, de fapt. Si, drept sa va spun, nici n-am vrut sa cred, mi s-a parut ca e un fitil securistic. Si uite ca n-a fost”. Dan C. Mihailescu: „Trebuie sa mai vedem enorm de multe dosare ca sa putem da un verdict”.
In octombrie, Gorzo revine si joaca la dublu. A fost la muzeu R. Chiruta: „Dumitru Gorzo a realizat o premiera pentru pictura romaneasca: si-a vernisat doua expozitii in doar doua zile. Prima, cu un nume ciudat, INDIAN LAVA& RITZ MOOD GURU Present SALVE FIAT ROMULI NEPOS, deschisa joi, 5 octombrie, la Muzeul National de Arta Contemporana (MNAC). A doua, cu un nume si mai ciudat, Imi place Dumnezeu, vernisata vineri, 6 octombrie, la Galeria H’Art.”
„Frankfurter Buchmesse: memorii si viziuni – Cum s-a vazut Romania la cel mai mare tirg de carte.” Intre 4 si 8 octombrie, tara noastra a fost prezenta la Frankfurt cu un stand ce a inclus peste o mie de carti, grupate sub tema generala „Memorie si viziune”. Standul national a fost organizat anul acesta de Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) – care a inchiriat spatiul – si Asociatia Editorilor din Romania (AER) – care a cistigat licitatia pentru realizarea standului, ocupind o suprafata de 96 mp, si a inclus titlurile a 46 de edituri. Editura Polirom a pregatit o prezentare a literaturii romane contemporane, sustinuta de un catalog special realizat pentru Tirgul International de la Frankfurt – 11 Books. Contemporary Romanian Prose.
Luminita, mon amour a iesit vineri noaptea, in Club. Cezar Paul-Badescu si-a lansat in clubul bucurestean Utopia, pe 6 octombrie, cea mai recenta carte.
Noiembrie ne aducea dezbaterea despre proiectul de Lege a Cultelor. Primul articol de lege care saraceste folclorul de injuraturile cu sfinti a trecut de votul deputatilor o luna mai tirziu. Articolul 13 din Lege spune ca „in Romania sint interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase”.
A fost si Gaudeamus spre sfirsitul lui noiembrie: „Cartea nu se preda, se vinde”. La Romexpo, intre 22 si 26 noiembrie, s-a desfasurat a XIII-a editie a Tirgului de Carte Gaudeamus, reunind edituri romanesti si straine, institutii de invatamint, asociatii profesionale, agentii de difuzare de carte si institutii de presa. Nu s-au atins nici anul acesta cei 100.000 de vizitatori pe care si i-ar fi dorit organizatorul tirgului, Societatea Romana de Radiodifuziune. Cei care s-au ocupat de calcule au stabilit ca cifra corecta ar fi undeva in jurul a 92.000.
Cit despre evenimentele din luna decembrie… ati citit chiar luna aceasta in „Suplimentul de cultura”!
De ce nu ne-am plictisit in 2006
Pentru „Suplimentul de cultura”, anul acesta a insemnat, in ordine cronologica:
- Editarea colectiei de carte la Polirom ce poarta numele revistei. Primele trei titluri lansate la „Bookfest”, in vara acestui an: Dumnezeu se uita la noi cu binoclul de Emil Brumaru, Ultimul sufleu la Paris de Adriana Babeti si Voi n-ati intrebat, FARA ZAHAR va raspunde de Bobi si Bobo, cu 40 de caricaturi de JUP.
- Aparitia editiei de Oltenia a „Suplimentului”, realizata in parteneriat cu „Gazeta de Sud”, cel mai puternic cotidian regional din Romania.
- Lansarea unei noi versiuni online a revistei, in luna august. Aceasta contine prima sectiune de bloguri culturale sustinuta de o publicatie culturala (au pagini personale, intre altii, Lucian Dan Teodorovici si Florin Lazarescu), un dosar de presa al „Suplimentului”, un radio online si un Podcast. Acestora li se adauga un feeder RSS „subiectiv”. Continutul revistei poate fi agregat in format XML de la adresa http://www.supliment.polirom.ro/rss/rss.xml.
- Din septembrie, realizarea unei versiuni pentru radio a „Suplimentului de cultura” de catre George Onofrei si Anca Baraboi. Programul este transmis, in premiera, la Radio Iasi vinerea, de la ora 19.10. Ulterior, poate fi descarcata sau ascultata pe www.supliment.polirom.ro/radio.aspx.
- Din octombrie, colaboram oficial si continuu cu www.alternativ.ro si cu radioul gazduit de acesta si realizat de Valentin Panduru.
- Pe 28 octombrie, am relansat „Suplimentul” intr-o noua formula grafica si editoriala. In noiembrie, am implinit doi ani!