E trecut de miezul noptii, stau in hotelul lu' peste, beau o bere faina (pe nume Lasko, adevarat slovena, m-a asigurat tipul de la bar), incep sa-mi scriu articolul si comit – probabil – o ilegalitate. Am o camera cit sa intorci tancul, un pat de patru persoane (intr-un refugiu din Piatra Craiului am incaput zece pe acelasi spatiu), […]
Drumul era pustiu, inainte si inapoi vedeai rasarind din colb fire transparente de arsita, de-o parte si de alta – porumbii scheletici, cu spicul plecat, cu frunzele intepenite de-a curmezisul tulpinii. O armata de soldati care se predau. Apoi, la un capat de drum aparu un pusti oarecare. Pasea marunt, cu calciiele alipite, cu virfurile […]
Stiu ca o sa enervez pe multa lume, dar nu ma pot abtine sa nu scriu cumva in raspar cu tonul encomiastic in care sint prezentati olimpicii si Olimpiada. Si asta ar fi ok, daca n-ar fi facuta prin antiteza la fotbalisti si la "mizeria" din fotbal. Simt o oarecare doza de ipocrizie cel putin la unii dintre cronicarii sportivi, cel […]
Am facut burta. Cu vreo patru-cinci ani in urma, corpului meu – de om pe care si o pala mai hotarita de vint ii putea schimba directia – i s-a intimplat ceva. Mai intii a fost asa, ca o intentie separatista a burtii, o surprinzatoare dezlipire de sira spinarii care, in scurt timp, s-a transformat intr-o declaratie de independenta. […]
O batrina, la 10 noaptea, in statia de tramvai. M-a intrebat cit e ceasul si daca mai sint ceva sanse sa nu mergem pe jos acasa. "Mai sint", i-am zis. A schimbat repede subiectul, privind cum misuna masinile in intersectie. "Ce cap iti trebuie ca sa conduci o masina! Cum de nu se ciocnesc?!" I-am explicat ca nu-i mare lucru sa o faci. […]
Imi faceam ordine prin calculator si am dat peste o poza cu o nepotica de-a mea pe cind avea vreo citeva luni. Mai ieri. Ultima data cind am vazut-o, am purtat o discutie serioasa cu ea, am convins-o ca nu mai e cazul sa se teama de mine si sa izbucneasca in lacrimi, ne-am uitat la desene animate, ne-am jucat cu mingea. Ma rog, copilarii. […]