În umbra ei va rămâne pentru totdeauna cartea izolării mele, nu atât din cauza perioadei în care a fost scrisă, cât din cauza locurilor ascunse și protejate cu mare teamă până acum din care vine ea. A fost nevoie și de o izolare psihică, nu numai fizică, pentru a-mi găsi curajul de a sonda tainițe ale […]
Carte
Prozator, poet și autor al unei bogate corespondențe, Lovecraft a fost un vizionar. Universurile din mintea sa au fost transpuse în cărți care, deși nu au apărut în timpul vieții sale, au ajuns să se bucure de un imens succes și să influențeze foarte mulți alți creatori.
Despre Howard Phillips Lovecraft se […]
Înainte de orice, a fost un gând. Vorbeam cu Adrian Botez, când doar ce se lansase colecția, și el m-a întrebat a cui biografie aș alege să scriu, dacă m-aș apuca vreodată. Fără să stau deloc pe gânduri, i-am zis: „pe a Hortensiei Papadat-Bengescu“. Uneori, cuvintele noastre anticipează și creează o formă […]
Ideea cărții mi-a venit în biroul împărțit pe-atunci cu încă trei colegi de muncă. De fapt, prieteni. Lucram cu toții într-un muzeu. În acea zi eram doar cu Ciprian, iar el se-apucase să-mi povestească despre călătoria făcută în Grecia, ca pelerin la Muntele Athos. Vecin pe scaunul din autocar îi fusese un […]
A venit ca de nicăieri vocea ariciului
A venit ca de nicăieri, înainte de toate, vocea ariciului. Cine era ariciul ăsta și de ce vorbea el așa? Ca în joacă vorbea, și totuși nu era joacă – el reușea să spună, stâlcit, ghemuit în el însuși, lucruri […]
În sfârșit ne despărțisem. De-aici să pornim. După ce nu mai credeam că se va mai întâmpla vreodată, ne despărțisem și eu mă mutasem într-o cameră de cămin. Ea trecuse de vreo câteva ori pe la mine să-mi mai lase câte ceva, o haină, o întrebare, o caserolă cu mâncare. Era tot timpul tristă, poate chiar […]
Am citit Sălbaticii copii dingo cu o curiozitate care nu s-a diminuat nicicum pe parcursul lecturii. Deși scriitura lui Vasile Ernu mi-e foarte cunoscută, iată că este (încă) foarte departe de momentul plictisului, căci această curiozitate a fost dublată de o nerăbdare care devine manifestă doar atunci când […]
Pot oricând să scriu o carte mai bună decât Cornul inorogului (și am s-o scriu). Pot oricând să scriu o carte mai proastă decât Cornul inorogului (și am s-o scriu). Numai să nu scriu cartea asta nu am putut.
După ce am bâjbâit năuc mai bine de o sută de pagini, simțind cum ceea ce fermentează […]
Am început să scriu romanul pe timpul stării de urgență, la mine la țară, unde am ajuns fiindcă mi-am pierdut jobul de content writer la o agenție de publicitate. Soldații l-am scris practic la foc automat, ca-n transă, mi-a plăcut mult să-l scriu; ăsta s-a legat greu, poticnit, am tras de mine să-l termin. […]
O ciudățenie în sine e să te apuci să scrii un roman. Simplul gest de a te apuca, omul în fața paginii goale cu un milion patru sute de mii trei sute douăsprezece gânduri în cap sau cam așa ceva, oricum un om dezbrăcat în mijlocul unei piețe sau al unui mall, un animal ciudat care cântă la un țambal roz, iată […]