Nu prea mi-am dorit sa fiu altcineva in viata. In general, m-am simtit (si ma simt) bine in propria-mi piele. Situatiile de exceptie, cum e si firesc, vin din copilarie. Dupa ce am citit Cei trei muschetari, visam sa fiu daca nu D’Artagnan, Athos, Porthos sau Aramis, macar un amarit de muschetar. Mi-am incropit si un soi de echipament […]
Exista doua clisee pe care le auzim foarte des, agreate in cor de toata lumea: "agenda politicienilor e total diferita de cea a poporului" si "politicienii nostri sint neseriosi". De-acord, ambele ascund un mare adevar, dar ma tem ca este unul spus doar pe jumatate, care insinueaza ca poporul roman ar fi a priori mai matur, mai serios […]
Ma gindeam ca am material de vreo zece articole dupa o saptamina petrecuta la Lisabona, dar pus in situatia de a ma restringe la trei mii de semne imi dau seama ca nici nu stiu de unde si cum sa incep. Cred ca a fost cea mai intensa perioada din viata mea, daca iau in calcul "bombardamentul" de imagini diferite – fiecare stirnindu-mi […]
Pe cit de buni scriitori sint fratii Florian, Filip si Matei – baiuteii –, pe-atit de pescari. In timp ce succesul lor pe tarimul literaturii ma bucura, cel de pe apele patriei noastre ma face, trebuie sa recunosc, o tira invidios. In ultima vreme vorbesc destul de des cu Filip pe net si, cum fotbalul e in sezon mort, am deschis […]
Oamenii fac fotografii si se lasa, la rindul lor, fotografiati ca sa nu uite (alti oameni, locuri, clipe, fericiri, tristeti). Cind nu mai are cine-si aminti, imaginile ajung, cuminti, in albume uitate prin poduri, in cutii vindute pe nimic anticarilor sau in tomberoane. Pina le gaseste Frederic Bonn. Ideea proiectului LOOK AT ME […]
Ca de obicei, cind sint in pana de idei pentru articol, ma salvez cu cite o povestioara pe care o am la indemina pe hardul calculatorului. Deci:

Nu mai stiu unde am citit ca singura treaba a memoriei e sa-ti aduca aminte de Dumnezeu. In rai, omul nu avea memorie, pentru ca nu avea nevoie sa-l tina minte pe Dumnezeu. Pur […]
Parerile noastre erau impartite: e iepure, soarece sau cirtita. Nu hotariseram inca ce animal putea fi, dar cazuseram de acord ca trebuie sa-l salvam. Abia ii zaream botul. Nu mai putea rezista mult in duhoarea care venea din groapa de vreo trei metri adincime (una sapata pentru a inlocui un stilp de curent electric). Am facut rost […]
Dupa o ora de somn, pe la cinci si jumatate am sarit din pat, am intrat in bucatarie si am inceput sa astept autobuzul. Am pus de-o cafea, mi-am aprins o tigara, am iesit la fereastra. Nu se trezisera nici macar Costica, homeless-ul care doarme in parcul din spatele blocului, nici macar gugustiucii despre care v-am povestit saptamina […]