Allan Evans este, probabil, mai cunoscut ca producător de discuri la compania pe care a creat-o cu două decenii în urmă la New York, Arbiter Records, decât ca muzicolog și pedagog la Mannes College. Sub numele Arbitru al Tradițiilor Culturale, casa sa de discuri a devenit din 2002 o organizație de artă nonprofit, […]
Zilele trecute am primit un mesaj cu totul special și surprinzător. Un urmaș al celebrului violonist și pedagog Martin-Pierre Marsick (1847-1924), cel al cărui elev a fost George Enescu la Conservatorul din Paris în anii 1895-1899, îmi scria oarecum necăjit că în ciuda demersurilor făcute la București nimeni nu a părut […]
„O seară minunată!“ – exclama online unul dintre spectatorii concertului de muzică românească dat la Festivalul de la Rolandseck de Camerata Regală din București. Directoarea artistică a festivalului, violonista și profesoara Mihaela Martin, a câștigat, s-ar putea spune, un pariu, mizând pe prospețimea, […]
Nu mai găsesc nici o fotografie făcută în urmă cu 20 de ani de la întâlnirea cu dirijorul rus, dispărut la sfârșitul săptămânii trecute, Ghenadi Rojdestvensky, și cu soția sa, pianista Viktoria Postnikova. Era la un festival muzical internațional dedicat lui Dmitri Șostakovici la Zürich, în Elveția. Imaginea […]
Aparițiile de cărți despre dirijorii români de marcă ai secolului XX – și nu au fost chiar puțini – sunt rare și, de la pasionantele evocări semnate de Eugen Pricope despre Constantin Silvestri și alți șefi de orchestră, am sentimentul că nici o altă publicație nu a ajuns la gradul de pasiune și documentare […]
La împlinirea a cincizeci de ani de la moartea lui George Enescu, în 2005, doi buni prieteni, George Murnu și pianistul Samir Golescu, comentau critic din Statele Unite, în grupul de discuții „rec.music.classical.recordings“, o listă de recomandări ale înregistrărilor pe disc publicată de Music Web International. […]
Primul volum al Corespondenței primite de George Enescu, ce reunește documente păstrate în arhiva muzeului omonim de la București, îngrijit de dr. Irina Nițu, semnalat în numărul precedent (607), conține între scrisorile ale căror autori nu au putut fi identificați două piese extrem de interesante. Editoarea […]
Într-o reacție la comentariile publicate nu de mult aici despre ediția cu alură de amatorism a corespondenței lui Dinu Lipatti (v. nr. 604-605), un muzician stabilit în Occident îmi comenta într-un mesaj privat: „S-a făcut în România vreun volum de corespondență muzicală așa cum trebuie...? Mă întreb...“. […]
Am scris de mai multe ori despre Academia de Muzică de la Kronberg im Taunus fiindcă este mai mult decât o simplă instituție de învățământ universitar privată. Este o oază plurietnică de muzică pe pământul Germaniei, un popas obligatoriu, s-ar putea spune, în formarea tuturor acelor muzicieni tineri dotați […]
Am citit cu creionul în mână volumul al doilea al corespondenței lui Dinu Lipatti, apărut sub îngrijirea Monicăi Isăcescu și a lui Ștefan Costache, și primul lucru care m-a alarmat a fost să văd că seria scrisorilor schimbate de Dinu Lipatti și Clara Haskil începe în mod bizar cu o pagină de amintiri. Amintirile […]