Inainte de a judeca valoarea unui spectacol de opera demersul criticilor muzicali ia in discutie intai muzica. Or, opera Dr. Jivago a lui A. Lubcenko a fost taxata unanim drept „un potpouri muzical fara context“, o „amestecatura bombastica fara rusine de clisee clasice, stilizari si citate muzicale“, compilate in maniera lui Prokofiev, Ceaikovski, Stravinsky etc., o „muzica lipsita de orice motivatie, fara nervi, fara vase de sange, fara nimic organic care sa conecteze partile individuale“. Ea ar suna – pune capacul cronicarul de la „FAZ“ cu o referinta la Adorno – ca „o terapie a frigiditatii facuta cu jucarii sexuale“.
Ce l-a atras pe regizorul roman spre aceasta opera este greu de spus, iar in privinta aceasta Silviu Purcarete a pastrat – cel putin pana la ora scrierii acestui articol – tacerea. Micul razboi de la Regensburg a fost iscat insa de compozitor, care a amenintat ca isi ia solistii – imprumutati de la compania Teatrului Mariinski din St. Petersburg si de la opera pe care o conduce la Vladivostok – si pleaca acasa, impiedicand derularea spectacolelor programate in Germania. Motivele invocate au fost ca punerea in scena ar da „o imagine distorsionata a Rusiei“ si ca montarea ar fi, in esenta, „anti-ruseasca“, de unde si o prima amenintare exhibata, ca il va aduce pe regizor in fata tribunalului.
Cand i s-au cerut amanunte, a invocat o scena in care portretul lui Boris Pasternak urma sa fie calcat in picioare de un solist si o alta in care femei purtand masti de cal se agitau indecent in jurul personajului Jivago. Silviu Purcarete, mai argumenta Lubcenko, ar fi spus ca nu a citit romanul lui Pasternak, ca nu ar fi vazut decat filmul cu Omar Sharif si ca nu ar iubi… Rusia.
Regizorul, care are la activ, intre altele, o montare de succes a operei lui Prokofiev, Ingerul de foc, a refuzat sa se angajeze intr-o polemica, formulandu-si pozitia intr-un scurt text transmis presei si citit la radio Bayern Klassik: „Dupa parerea mea, istoria Doctorului Jivago povesteste despre o lume in care situatia este absolut dezastruoasa. Iar in lumea noastra moderna, in asemenea situatii dramatice, din nefericire, se bea alcool. Imi place opera, dar nu doresc sa o incastrez intr-o Rusie turistica. Cat despre intentia mea de inscenare anti-ruseasca, o consider o absurditate“.
Intendentul teatrului din Regensburg, Jens Neundorff von Enzberg, a explicat la postul de radio bavarez si apoi intr-un interviu cu Radio Svoboda ca incidentul se datoreaza caracterului si personalitatii lui Anton Lubcenko, in varsta de 29 de ani, si ca nu poate fi vorba de a se anula spectacolele. „Lubcenko este susceptibil sa fie pus sub o presiune puternica. El a compus opera si libretul, el conduce teatrul rus [de la Vladivostok]si el isi este insusi sef suprem. Din aceasta istorie, am inteles ca, spre deosebire de noi, care in Germania traim intr-o democratie, el traieste intr-o lume in care factorii politici au o influenta majora asupra deciziilor artistilor, asupra activitatii lor. In acest sens, Lubcenko nu este un om liber. Trebuie sa-si gereze teatrul unde a fost plasat si este dependent de autoritatile de la Moscova, si trebuie sa-si arate public aceasta dependenta. Sunt dezamagit ca a folosit situatia noastra ca pe un forum politic, pentru a castiga puncte in ochii Moscovei.“
Anton Lubcenko, protejat al familiei dirijorului Valeri Gergiev si al carui curriculum este afisat la loc de onoare pe site-ul Teatrului Mariinski, compozitor de serviciu al autoritatilor ruse pentru tot felul de festivitati patriotico-ortodoxe, s-a bucurat de o cariera fulgeratoare de la absolvirea Conservatorului Rimsky-Korsakov, la St. Petersburg, in 2003. Relatiile sale penduleaza intre guvern, Patriarhia rusa si… Gazprom, cum amintea un cronicar de la Frankfurt, dand exemplu un poem simfonic in trei miscari despre industria gazului. Iar anul trecut a semnat, alaturi de Valeri Gergiev si alti muzicieni apropiati de Kremlim, scrisoarea artistilor menita sa demonstreze sprijinul pentru politica presedintelui rus si anexarea Crimeei. Nu este, asadar, de mirare ca, dupa micul razboi pierdut la Regensburg, in apararea sa a sarit Olga Golodez, vice-premier in guvernul rus, dupa spusele careia „anumite cercuri“ din Occident ar profita de fiecare eveniment cultural organizat in strainatate pentru a se amesteca in viata politica a Rusiei…
FOTO: Regensburg Theater