Un proiect de lege adoptat tacit de Senat si transmis in mare taina Comisiei de Cultura a Camerei Deputatilor a aruncat in aer scena culturala romaneasca in ultima saptamana. Initiativa parlamentara menita sa modifice timbrul cultural care functioneaza in Romania din 1994 contine prevederi pe care industria de profil le considera inacceptabile. In primul rand, conform initiatorilor, timbrul cultural ar urma sa fie aplicat fizic (in prezent el este doar valoric) pe carti sau bilete de concert, asemenea practicii din industriile alcoolului si tutunului. In cazul particular al timbrului literar, acesta ar urma sa aiba o valoare forfetara, de un leu, fata de 2% din pretul cartii, in prezent. Protestul comun al reprezentantilor domeniului literar, muzical, folcloric si de divertisment a stopat momentan trimiterea catre plenul Camerei Deputatilor a proiectului pe care seful Comisiei de Cultura, Gigel Stirbu, il catalogheaza, mai nou, drept „tarasenie“.

In urma cu o saptamana, pe 13 februarie, Editura Polirom atragea atentia in premiera asupra unui proiect legislativ ce urma sa intre in dezbaterea finala a Camerei Deputatilor. Printr-un comunicat de presa, Polirom anunta ca a „luat cunostinta cu ingrijorare despre noul proiect de lege privind timbrul cultural“. „Ingrijorarea noastra nu priveste aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales cresterea fara precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cartilor de beletristica, proiectul prevede o crestere de la 2% din pretul de vanzare al cartilor la o valoare forfetara de 1 leu“, se arata in comunicatul Editurii Polirom. Practic, daca pentru o carte care costa 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va creste de cinci ori. Pentru un pret mediu al cartilor editate azi in Romania – de 20 de lei – cresterea va fi de 250%, potrivit unui calcul realizat de reprezentantii editurii. „Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru tigari si bauturi alcoolice, si un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimam ca toate acestea cumulate vor duce la cresteri medii de preturi de cca 7-8% fata de cele actuale“, preciza comunicatul.

Scumpirea ar afecta si mai mult vanzarile de carte, in conditiile in care criza economica a dus oricum la scaderea cu 30-40% a pietei locale, iar consumul de carte in Romania este oricum printre cele mai mici din Europa. „Cresterea unei taxe, si asa unice in UE, nu va face decat sa reduca si mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatura. (…) Inevitabil, cererea de carte va scadea odata cu suprataxarea, iar accesul la informatie si cultura – in masura in care este un drept constitutional – va fi si mai restrictionat. Solicitam, prin urmare, ca legiuitorul sa reanalizeze implicatiile unei asemenea legi si sa-si asume consecintele sociale pe care ea le genereaza“, precizau reprezentantii Editurii Polirom.

Unici in Uniunea Europeana

Federatia Editorilor din Romania (FER), Asociatia Producatorilor si Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR) au emis, la randul lor, un comunicat comun de protest, in care aratau ca introducerea si cresterea valorii timbrului cultural nu vor avea decat efecte nocive asupra pietei de profil romanesti. „Prin acest proiect se urmareste instituirea unei adevarate «taxe pe cultura» in folosul unor asociatii de creatori, ce va duce la scumpirea produselor culturale si va fi resimtita si suportata de catre platitorul final, desigur cu impact negativ si asupra dezvoltarii economice si culturale a activitatilor din industria de carte, muzica, divertisment“, mentioneaza protestul public al celor trei organizatii. Reprezentantii acestora au avertizat ca legea a fost elaborata fara sa fie insotita de o buna argumentare a oportunitatii sale si de un studiu de impact, care sa evalueze costurile pentru operatorii economici.

Mai mult, nu este foarte clar cum vor folosi acesti bani beneficiarii taxei, Uniunea Scriitorilor din Romania, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor, Uniunea Teatrala, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Cineastilor sau Uniunea Arhitectilor, desi uniunile in cauza au invocat necesitatea unui asemenea timbru pentru „ajutor nepretuit culturii romanesti“. „In realitate, aceasta «taxa pe cultura» are ca destinatie aceste «uniuni de creatori», in esenta entitati private, care beneficiaza de venituri din urma activitatii economice a unor alte entitati private. Mai mult decat atat, proiectul de lege prevede faptul ca aceste entitati dispun de veniturile din timbrul cultural dupa bunul plac, fara un scop precis si fara criterii transparente, si desigur fara a contribui la produsul sau serviciul din urma caruia beneficiaza de aceasta taxa“, este avertismentul din documentul de protest al FER, APOSR si UPFR.

In final, dupa cum au recunoscut chiar si sustinatorii legii, taxa va fi platita de cumparator, ceea ce in viziunea reprezentantilor industriei culturale il va face pe acesta sa cumpere si mai putin decat in prezent. „Aceasta «taxa pe cultura» creeaza un handicap competitiv major in fata altor organizatori de concerte din alte tari, fapt ce va conduce inevitabil la scaderea numarului de spectacole cu artisti internationali in Romania si, mai mult decat atat, va afecta direct si eforturile de sprijinire a culturii romanesti prin organizarea de evenimente cu artisti autohtoni. In acelasi context, Romania a ramas singura tara din Uniunea Europeana unde se mai aplica holograme pe CD/DVD, noul proiect urmarind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel international, doar Kenya mai aplica holograme pe suporturi audio/video“, au avertizat companiile de creatie.

Daca in 2010, cand a mai existat o tentativa legislativa asemanatoare de introducere a acestui timbru fizic, despre nemultumirile companiilor de creatie au scris doar revistele de cultura, printre care si „Suplimentul de cultura“, acum tema a fost abordata in numeroase emisiune ale televiziunilor de stiri si radio, precum si in cotidienele generaliste.

Stirbu: Am recomandat uniunilor de creatie sa cheme politia economica

Gigel Stirbu, presedintele Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, comisie la care legea se afla in dezbaterea finala, a mentionat pentru „Suplimentul de cultura“ ca acest proiect nu face decat sa puna ordine in piata produselor culturale. Gigel Stirbu, unul dintre cei 84 de parlamentari care au semnat ca initiatori documentul legislativ, a precizat totusi ca nu este de acord cu marirea valorii timbrului cultural. „Cultura romana este slab subventionata, ideea timbrului cultural este buna, dar este o greseala sa se mareasca la acea suma forfetara de un leu. Eu am semnat noul proiect de lege cu mentiunea ca doresc imbunatatirea vechii legi, dar cu amendamentul acesta, ca nu doresc marirea sumei. A fost o formula de compromis“, a mentionat Stirbu.

Deputatul a sustinut ca actualul scandal public initiat de reprezentantii industriei culturale este fals intretinut. „Din contra, anumite edituri nu respecta legea in vigoare – nu discut daca este buna sau rea. Editurile incaseaza de ani de zile bani de la cititori, pentru timbrul literar, si nu ii varsa mai departe catre beneficiarul legal al acestor bani. Despre asta este vorba si asta e certitudinea pe care o am, ca editurile nu respecta legea, pastrand bani privati“, a precizat pentru „Suplimentul de cultura“ Gigel Stirbu, care a fost si ministru al Culturii in perioada 2013-2014.

Totusi, acesta a afirmat ca nu stie deocamdata cine are dreptate in acest conflict, dar este dispus sa faca o lege mai buna. „Daca nu se vrea asta, ramanem pe legea veche, cu aceleasi proceduri, care insa nu functioneaza. Eu le-am recomandat uniunilor de creatori sa faca o adresa catre primul-ministru, ANAF, Politia economica, pentru a merge in control la aceste entitati care incaseaza timbrul si nu-l vireaza mai departe. Ei mi-au spus ca au deja procese pe rol de ani de zile si au nevoie de masuri coercitive intr-o noua initiativa legislativa. De aici a plecat toata tarasenia“, ne-a declarat Gigel Stirbu.

Singurul parlamentar care s-a opus initiativei legislative a fost deputatul Mihai Sturzu, fost membru al formatiei Hi-Q, membru in prezent al Comisiei de Cultura a Camerei Deputatilor. Acesta a trimis o scrisoare deschisa catre presedintele Klaus Iohannis pentru a impiedica legiferarea timbrului cultural, proiectul de lege fiind, in opinia deputatului PSD, „opera unui grup de interese“ si „rezultatul unei actiuni de lobby nelegitime“, conform Agerpres. Mihai Sturzu precizeaza in scrisoarea deschisa ca initiativa este una „populista, cu caracter discriminator si potential destructiv“ si care, doar in aparenta, ar urma sa incurajeze scriitorii, cineastii, actorii de teatru si ceilalti artisti. In fine, deputatul a mentionat ca unul dintre initiatorii legii, colegul sau de camera Traian Dobrescu, a informat Comisia de Cultura asupra faptului ca proiectul de lege a aparut „la presiunea Aliantei Nationale a Uniunilor de Creatori, for care are o reprezentativitate relativa raportat la totalitatea creatorilor – grupeaza numai sapte uniuni de creatie“.

Protestele publice nu au ramas fara ecou. Comisia de Cultura a Camerei Deputatilor a decis in cele din urma sa amane luarea unei decizii cu privire la introducerea unui nou timbru cultural pana cand va fi prezentata o varianta imbunatatita a proiectului de lege, luand in calcul si propunerile companiilor de creatie.

Manolescu: Pe piata de carte are loc o evaziune fiscala majora

Presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, organizatie direct beneficiara a timbrului literar, este unul dintre cei mai vehementi sustinatori ai introducerii unui timbru fizic, care sa fie atasat cartilor. Nicolae Manolescu a afirmat ca in acest fel se va reduce evaziunea fiscala din domeniu. „Vreau sa va spun ca mint editorii cu ne-ru-si-na-re. Pretul cartilor nu creste, decat intr-o cantitate nesemnificativa, unu la mana. Doi la mana: suplimentul asta minuscul il platesc cititorii, cumparatorii, nu editorii. Cititorii platesc infim mai mult. Problema majora a editorilor – asta este minciuna si tin s-o spun – este ca vor sa acopere evaziunea fiscala. Nu vor sa se controleze cate exemplare vand. Asta este adevarul“, a declarat Nicolae Manolescu pentru Agerpres, afirmatie pe care a repetat-o ulterior si pentru alte publicatii de presa.

Presedintele USR sustine ca in piata de carte are loc o „evaziune fiscala majora“. „Nici un editor n-a reusit pana acum, n-a vrut sa spuna exact cat a vandut. Am experienta cu propriile carti. Cu o singura exceptie, o singura editura, unde stiu cat s-a vandut, de la celelalte n-am stiut niciodata nimic“, a mentionat Nicolae Manolescu. Acesta a adaugat ca, de altfel, doar o singura editura ar fi platit la zi valoarea timbrului literar deja existent pe piata.

Prima tentativa de „timbrare“, in 2010

Uniunile de creatie nu sunt la prima incercare de modificare a legii timbrului cultural si de introducere a unei forme fizice a acestuia care sa fie aplicata pe carti sau bilete de concert. La finalul lui 2010, Ministerul Culturii a supus dezbaterii publice un proiect pentru modificarea si completarea legii din 1994, care prevedea in plus ca orice companie, fie ca editeaza carte, produce CD-uri sau distribuie filme, va fi obligata sa plateasca taxa de timbru in momentul lansarii creatiei, si nu atunci cand aceasta se vinde. O obligatie care, au sustinut editorii, va dinamita o industrie deja devastata de criza financiara abia inceputa la acea vreme. Mai mult, s-a propus chiar marirea taxei de timbru literar, pana la 4%, varianta la care autoritatile au renuntat in cele din urma din proprie initiativa.

Ca si acum, reprezentantii uniunilor de creatie, beneficiarii directi ai sumelor stranse prin intermediul timbrului cultural, au pretins ca nu inteleg de ce protesteaza companiile de creatie fata de noul proiect. Fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania, declara pentru „Suplimentul de cultura“ ca nu intelege de ce editurile ar trebui sa fie suparate ca se aplica un timbru, de vreme ce consumatorul final plateste. Mai mult, Varujan Vosganian, prim-vicepresedintele Uniunii Scriitorilor, afirma in urma cu aproape cinci ani, ca si Nicolae Manolescu azi, ca masura va elimina evaziunea fiscala. „O noutate a legii vine din faptul ca timbrul literar se va aplica efectiv pe carte, dupa acelasi sistem ca la bauturi si tigari. Nici un volum de literatura care va exista in librarii nu va putea fi vandut fara timbru“, a sustinut atunci Varujan Vosganian.

Mai mult, acesta recunostea ca noile reglementari vor presupune un efort financiar mare pentru editurile din Romania, dar afirma ca nu exista alta solutie pentru a le determina sa plateasca. „Nu ma simt deloc responsabil pentru situatia in care s-a ajuns. Noi am cerut editurilor sa vireze suma aferenta timbrului la fiecare sase luni, dar acestea au renuntat sa mai dea astfel de informatii si majoritatea sunt intr-o situatie de rezistenta fatisa. Multi nu mai declara cartile publicate, ca sa nu achite sumele aferente“, declara pentru „Suplimentul de cultura“ Varujan Vosganian. In 2006, acesta a propus si un proiect, pe care Adrian Iorgulescu, pe atunci ministru al Culturii, l-a transformat in ordin ministerial, prin care se dorea accelerarea colectarii sumelor ce se cuveneau USR din taxa de timbru cultural.