Propunere de strategie culturala a municipiului Iasi (2015-2025)
Prof.univ.dr. Florin Cintic
Introducere
Vatra de locuire de mai bine de cinci milenii, centru de iradierea regional-europeana a marii culturi neolitice Cucuteni – Tripolie, Iasul se cristalizeaza drept centru urban de tip medieval in urma cu mai bine de sase secole.
In timpul stapanirii romane din Dacia, populatia autohtona a interactionat cu alanii, in zona functionand un centru zonal probabil al iazigilor (numiti si asi sau iasi), populatie sarmatica cu origini iraniene care a mai stabilit si in Panonia, in sec. I, un Municipium Iassiorum, surse istorice neconfirmate vorbind de revenire a acestora in zona in perioada secolului al XII-lea. Prima mentiune documentara cunoscuta pana azi a cetatii de scaun a Iasilor este din 1408, intr-un document de cancelarie al lui Alexandru cel Bun, prin care acesta acorda privilegii comerciale negustorilor din Lvov, ceea ce arata ca asezarea urbana devenita resedinta domneasca secundara era un centru comercial stabil de cel putin un veac.
Resedinta domneasca secundara, apoi centru al puterii politice a Statului feudal si apoi modern al Moldovei, Iasul, prin activitatea sa infloritoare din punct de vedere comercial, religios si cultural a constituit, in ultima jumatate de mileniu, cel mai important centru de iradiere a valorilor occidentale si a credintei crestine din regiune, fiind, in egala masura, un spatiu al interferentelor si al dialogului cu alte culturi, in special cea armeneasca si evreiasca, carora li s-au adaugat in timp si alte influente de mai mica anvergura, precum cea slava-lipoveneasca, greceasca sau poloneza.
Ca in toate celelalte tari din regiune unde functiona mostenirea bizantina, si la Iasi biserica ortodoxa, de rit grecesc, dar utilizand in cancelarie si pentru tiparituri limba slavona si, mai tarziu, pana la 1865, limba romana scrisa cu alfabet chirilic, a urmat principiul symphoniei, o simbioza cu puterea pamanteasca a domnitorului, Mitropolia Moldovei functionand in centrul urban unde era stabilita cetatea domneasca. In Evul Mediu, Iasul devine capitala politica in timpul domniei lui Alexandru Lapusneanu (1565), dar Mitropolia Moldovei, desi prezenta mereu la curtea domnitorului, devine efectiv centru al bisericii ortodoxe pentru toata Moldova abia cu mutarea la Iasi a mitropolitului Dosoftei (1676).
Gratie rolului esential jucat de manastiri in sec. XV-XVIII de salvgardare a culturii scrise si de creare a primelor centre de educatie si tiparituri in limba romana, atat patrimoniul arhitectural, cat si cel cultural si artistic al Iasului este dominat, in Evul Mediu, de binomul cult-cultura, in contextul in care civilizatia urbana a fost reprezentata in aceasta perioada de spatiile fortificate, singurele capabile sa asigure protectie in fata feluritelor tipuri de invazie, militara sau de prada, din epoca, fie ele Curtea Domneasca sau manastiri. Prin tezaurele artistice si de invatatura pe care le-au adapostit, manastirile iesene (Sf. Nicolae Domnesc – 1492, Golia – 1546, 1660, Galata – 1579, Frumoasa – 1585, Barnova – 1626, Trei Ierarhi – 1639 sau Cetatuia – 1672) refacute sau extinse in veacurile ce au urmat au facut ca astazi cea mai importanta si valoroasa mostenire culturala sa fie reprezentata de patrimoniul religios, fie el al bisericii ortodoxe, al bisericii catolice (prima catedrala catolica la 1879), al bisericii armenesti (prima pisanie de la 1395) sau al cultului mozaic (prima sinagoga construita la 1670 si refacuta in 1759). De asemenea, moastele Sfintei Parascheva, devenita de secole „ocrotitoarea crestinilor din Moldova“, cumparate de Vasile Lupu si aduse la Manastirea Trei Ierarhi in anul 1641, constituie si astazi mobilul celui mai cunoscut pelerinaj ortodox din aceasta parte a Europei, ziua de 14 octombrie fiind, oficial, Sarbatoarea Orasului. Toate aceste lucruri fac din patrimoniul religios un punct-cheie in dezvoltarea politicilor culturale menite sa puna in valoare acest tezaur arhitectural si artistic pentru a-l transforma intr-un punct de interes turistic si intr-un vector de dezvoltare a comunitatii.
Perioada moderna a orasului este marcata de Regulamentul Organic – 1831, o prima forma de constitutie care aduce dupa sine cristalizarea institutiilor statului modern, dupa model european. Capitala a Principatului Moldovei pana la unirea cu Principatul Valahiei (1859), Iasul a deschis calea constructiei institutionale pentru cultura, avand o serie lunga de prioritati nationale: primul spectacol in limba romana, in casele Ghyka – 1816; prima gazeta in limba romana, „Albina Romaneasca“ – 1829; primul monument de for public – 1840; primul spectacol muzical in limba romana – 1834; se infiinteaza Conservatorul filarmonic-dramatic – 1836 (ai carui cursanti vor sustine, in 1838, primul spectacol de opera in limba romana); se infiinteaza Biblioteca Academiei Mihailene – 1839; prima revista literara romaneasca „Dacia literara“ – 1840; este inaugurat „Teatrul de la Copou“ – 1847; prima Gradina Botanica – 1856; prima universitate din tara – 1860; prima Pinacoteca – 1860; Scoala de Arte Frumoase – 1867; a fost cladit, dupa planurile lui Gustav Eiffel, Hotelul „Traian“; amplu program de monumente de for public, se ridica statuile lui Stefan cel Mare – 1883, Miron Costin – 1888, Gh. Asachi – 1890, V. Alecsandri – 1905, M. Kogalniceanu – 1911; primul teatru national, dupa planurile arhitectilor vienezi Fellner si Helmer – 1895; se construieste Esplanada Elisabeta („Rapa Galbena“) – 1900. In secolul XX, cu exceptia constructiei Palatului Culturii – 1925, proiectele noi urbanistice si de infrastructura culturala sunt mai reduse, fiind de regula, dupa 1944, anexate canonului propagandistic comunist.
Intelectualitatea ieseana a generat, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in prima jumatate a sec. XX, cele mai importante curente de idei literare care au dominat dezbaterile culturale si ideologice ale tarii precum „Junimea“, „Contemporanul“, „Viata Romaneasca“, aici activand, de-a lungul timpului, figuri majore ale culturii nationale, artisti, literati, critici sau mari ganditori si istorici.
In concluzie, Iasul beneficiaza de o mostenire culturala autentica si de mare valoare constituind unul dintre cele mai importante centre ale culturii inalte din regiune, cu o oferta consistenta in ceea ce priveste valorile clasice nationale si europene. Aceasta oferta culturala orientata catre o perspectiva mai traditionalista, care privilegiaza excelenta si formele de expresie culturala de sorgine clasica, care omagiaza activ un trecut istoric de mare relevanta si a carei legitimitate este fundata pe valori istorice si pe prestigiul marilor personalitati ale locului, reprezinta punctul de plecare in constructia unei strategii pe termen lung. Strategie al carei scop este crearea de valoare adaugata prin regandirea unui set de masuri pe termen lung si prin asumarea unor prioritati capabile sa imbunatateasca si sa sporeasca, in acord cu politicile Uniunii Europene pentru urmatorul deceniu, oferta culturala a Iasului, precum si sa largeasca aria de adresabilitate a acestei oferte catre un numar cat mai mare de cetateni.
Metodologie
Prezenta propunere de strategie reprezinta un efort de sinteza realizat cu instrumentar cantitativ si calitativ, care pleaca de la analiza potentialului cultural si creativ realizata de firma KEA din Bruxelles, in anul 2014, precum si din corelarea datelor oferite de Barometrul Cultural realizat de Centrul de Cercetari Culturale al Ministerului Culturii, in 2009, si va integra rezultatele sondajului privitor la nevoile de consum cultural care va fi definitivat in luna martie de catre fundatia Axis a Facultatii de Sociologie a Universitatii Al.I. Cuza Iasi.
In constructia cadrului de dezvoltare si in articularea masurilor si prioritatilor pentru viitoarea strategie au fost folosite recomandarile si strategia de dezvoltare in domeniul creativ propuse de Comisia Europeana prin Directia Generala Educatie si Cultura. Strategia culturala a Iasului pentru urmatorul deceniu va trebui sa rezoneze si sa imbogateasca ceea ce a fost definit drept Cadrul strategic de actiune al Uniunii Europene in domeniul culturii:
– Cultura ca vector de dezvoltare care sporeste oferta de locuri de munca.
– Crearea de baze de date si studii de impact capabile sa ajute la croirea celor mai potrivite politici culturale locale si regionale.
– Crearea de punti de legatura intre creatori si toti beneficiarii culturii (public, mediu politic, administratie, mediu privat, mediu academic etc.).
– Sporirea dialogului intercultural.
– Dezvoltarea cooperarii europene.
– De asemenea, ea va trebui sa cuprinda masuri pentru finantarea si dezvoltarea domeniilor de referinta urmarite de politicile UE: industriile creative si audiovizualul.
OBIECTIVE
Luand ca referinta cadrul de dezvoltare asumat de Uniunea Europeana, analizand mostenira culturala si potentialul de dezvoltare al ofertei culturale din Iasi precum si caracteristicile publicului local, pot fi identificate urmatoarele obiective:
Obiective strategice
– Transformarea culturii intr-un vector de dezvoltare a orasului si a regiunii.
– Implementarea conceptului de democratie culturala.
– Asumarea de catre Iasi a rolului de releu regional in domeniul valorilor culturii si democratiei europene, precum si a strategiilor de dezvoltare a creativitatii si a potentialului economic al culturii catre orasele partenere Chisinau (Republica Moldova) si Cernauti (Ucraina).
Obiective operationale
– Restaurarea, conservarea si punerea in valoare a patrimoniului.
– Incurajarea creativitatii si inovatiei, precum si a excelentei in cultura.
– Sprijinirea dezvoltarii industriilor creative ca vector economic de viitor.
– Dezvoltarea turismului de patrimoniu si religios, precum si incurajarea ecoturismului si a micilor mestesugari adiacenti.
– Sprijinirea accesului la cultura si a programelor culturale cu dimensiune sociala, in cartiere si zone defavorizate.
– Programe de formare a publicului cultural, de educatie pentru arte si de educatie continua.
– Crearea unei platforme de lucru si dialog pentru sectorul independent.
– Incurajarea si sprijinirea creatiei video-cinematografice si new media.
– Stabilirea unui program articulat de formare, cooperare si schimb cu orasele partenere din tarile vecine, candidate UE.
– Largirea cooperarii europene prin activitati mai concrete de parteneriat si coproductii in domeniul artistic, in special pe componenta creatiilor originale de avangarda si sincretice.
– Incurajarea programelor de traduceri, de povestiri si istorie orala care sa puna in valoarea resursele si identitatea regionala
DOMENII DE ACTIUNE
In acord cu obiectivele strategice si tactice, pentru fiecare domeniu de actiune (cu subdomeniile aferente) vor fi identificate, dupa o scurta descriere a domeniului, un set de masuri (M).
Patrimoniu si memorie culturala
Al doilea centru din tara ca densitate si vechime a monumentelor, Iasul este unul dintre orasele cele mai importante din Romania din perspectiva patrimoniului. Atat cel imobil, dominat de mari si celebre constructii religioase din Evul Mediu, precum si de conace si cladiri reprezentative pentru secolul al XIX-lea, cat si cel mobil, obiecte de tezaur, de arta bisericeasca sau de arte vizuale din trecut, Iasul are un foarte ridicat potential turistic, fiind un centru de interes pentru iubitorii de istorie sau pentru turistii straini. Tot in Iasi exista piese rare legate de tipografie si industria cartii, pergamente sau piese muzeale, exponate din marile santiere arheologice de exceptie, precum si spectaculoase exemplare din patrimoniul natural, fie el la Gradina Botanica, in parcurile publice sau in alte locuri din oras. In fine, tot pe linia patrimoniului, exista numeroase monumente de for public legate de istoria orasului, care mobileaza centrul transformandu-l, nu de putine ori, intr-un muzeu in aer liber pentru vizitatori.
Masura (M1): Interventie directa sau cofinantare, in masura existentei resurselor necesare, pentru salvarea patrimoniului prin restaurare si amenajare. Prioritati: Muzeul Municipal, Sala Filarmonicii si Casa Braunstein.
Masura (M2): Punerea in valoare a patrimoniului prin finantare sau cofinantare a unui program coerent de publicatii, tiparite sau online, precum si a formelor audio-video de prezentare dedicate monumentelor si istoriei orasului cu rol stiintific, informativ si turistic, in romana si in traduceri. Un interes special il reprezinta sustinerea, in viitor, a programului european de digitizare a patrimoniului de la Arhivele Statului si de la muzee. Titlul programului: Memoria cetatii, Istoria orasului.
Un loc special in partea de reprezentare istorica si de centru spiritual al regiunii il ocupa patrimoniul ortodox al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum si pelerinajul crestin la moastele Sf. Parascheva, cel mai important moment al anului in care Iasul devine destinatie turistica si care aduce cele mai mari venituri atat pentru administratie, pentru biserica, dar si pentru mestesugari si mici antreprenori creativi.
Masura (M3): sustinerea, prin finantari multiple, de la buget, din programe europene sau prin parteneriate public-privat, a unui proiect de anvergura de creare a unui itinerar turistic de patrimoniu, gandit sub forma de pelerinaj, dupa modelele existente in Europa (Spania, Grecia, Norvegia), care sa puna in valoare patrimoniul crestin din manastirile din Moldova (inclusiv din Republica Moldova), sub forma ecoturismului si a turismului de patrimoniu. Va trebui construit un Master Plan care sa includa elementele de dezvoltare locala din jurul fiecarei manastiri, sa dezvolte infrastructura necesara si sa construiasca facilitatile minimale pentru asigurarea turistilor. De asemenea, va trebui construit un program de vizibilitate si marketing care sa lege acest pelerinaj de traseele existente in Europa si sa transforme Iasul intr-o destinatie turistica unica in Romania. Ca o prima etapa a acestui proiect pe termen lung, Iasul trebuie sa-si consolideze rolul de centru logistic pentru programele turistice de patrimoniu, catre manastirile din oras si din regiune. Titlul programului: Calea monahismului ortodox in Moldova.
In ceea ce priveste muzeele, Iasul acopera o gama larga de tipologii muzeale de la cele clasice de arta, istorie, etnografie sau case memoriale literare pana la muzee speciale, unice in tara precum Muzeul Stiintei si Tehnicii sau exceptionalul muzeu privat realizat de Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi. Primaria va asuma si crearea unui muzeu al orasului, cu o tematica aflata in lucru.
Masura (M4): Lansarea si cofinantarea unui proiect care sa reuneasca in spatiul virtual o prezentare detaliata a istoriei politice, institutionale si culturale a orasului prin digitalizarea si urcarea pe internet a imaginilor reprezentative din istoria orasului, din principalele puncte de interes turistic si cu link-uri la itinerariile virtuale ale muzeelor existente in Iasi. Titlul proiectului: Jassy online.
Excelenta culturala
Cu o viata artistica institutionalizata inca de la inceputul secolului al XIX-lea, cu prioritati nationale in domeniul artelor spectacolului, al literaturii si artelor vizuale, Iasul este un centru cultural de anvergura cu o oferta artistica la o cota valorica importanta in istoria recenta. Cu o politica publica sustinuta de incurajare a tipariturilor culturale, a debutului si a originalitatii, atat administratia locala, cat si cea centrala sau mediul privat au sprijinit, dupa puteri, cu limitari bugetare inevitabile, dezvoltarea proiectelor culturale inovatoare, originale si valoroase. Totusi, atat marile institutii culturale, cu o cota de reprezentativitate foarte ridicata, precum Filarmonica, Opera, Teatrul National sau Teatrul „Luceafarul“, Muzeul Literaturii sau asociatiile de creatori (Uniunea Scriitorilor, a Artistilor Plastici sau a Compozitorilor), sau sectorul independent au nevoie, in continuare, de resurse mult mai consistente pentru a pastra stacheta valorica a manifestarilor lor la standardul cerut de anvergura Iasului.
Masura (M5): continuarea sprijinirii marilor manifestari, cu anvergura internationala, precum FILIT, FIE, FITPT si diversificarea acestor manifestari care promoveaza excelenta culturala, precum si alcatuirea unui proiect de invitatii la Iasi adresat unor mari artisti si profesori din domeniu. Numele programului: Plus Cultura.
Masura (M6): incurajarea institutiilor si a organizatiilor neguvernamentale pentru organizarea de concursuri, finantari pentru debut, stagii de formare si burse de specializare pentru tineri talentati din toate domeniile artistice care sa poata fi sprijiniti prin programul specializat al Primariei.
Educatie si acces la cultura
Unul dintre conceptele centrale ale strategiilor pe termen lung in domeniul dezvoltarii culturii in Uniunea Europeana este cel de democratie culturala. El marcheaza nevoia adoptarii unui set de masuri si a identificarii de actiuni eficiente care sa le puna in practica, referitoare la dimensiunea educativa si sociala pe care cultura trebuie sa o asume in fata cetatenilor. Daca excelenta culturala se adreseaza publicului cultivat, din ce in ce mai putin numeros ca efect al degradarii ofertei culturale in societatea moderna sufocata de programele submediocre ale televiziunilor comerciale si al invaziei, la nivel popular, a produselor subculturale si kitsch, democratia culturala incearca sa introduca programe cu efect formativ care sa ajunga si la cetatenii marginali, defavorizati din punct de vedere financiar sau educational. De aceea, o directie esentiala de actiune in viitor este legata de nevoia formarii unui public capabil sa discearna valoarea de non-valoare, precum si de asigurarea accesului la produse culturale de calitate pentru publicul defavorizat social.
In Iasi, exista doua instrumente institutionale apte pentru a dezvolta astfel de proiecte – Ateneul Tatarasi, Casa de Cultura a Municipiului si bibliotecile publice, dar trebuie dezvoltate cat mai multe proiecte pe aceasta directie esentiala pentru dimensiunea civica, integratoare pe care trebuie sa o asume cultura in secolul XXI.
Masura (M7): sprijinirea si cofinantarea de programe educative pentru arte, fie ele concerte de scoala, spectacole interactive, concursuri de aptitudini, incurajarea lecturii sau campanii media de informare si formare a publicului. Aici pot fi, de asemenea, sprijinite programe consistente de promovare a creativitatii si valorilor artistice in scoli. Numele programului: Publicult.
Masura (M8): asigurarea, prin cofinantare saptamanala, a unui numar de bilete de spectacol la institutiile partenere, pentru liceeni, pensionari si a unor membri din familiile sarace, prin inscrierea lor intr-o baza de date, care sa le asigure, la cerere, accesul la numarul limitat de bilete al programului. Numele programului Acces la Cultura.
Masura (M9): continuarea programului de evenimente muzicale si artistice, de toate genurile, prezentate in aer liber, cu caracter gratuit, oferit cetatenilor din cartiere. Numele programului: Cultura in Cartier.
Creativitate si inovatie
In contextul in care sectorul creativ s-a dovedit a fi, in ultimul deceniu si jumatate, cel mai dinamic motor de dezvoltare economica si unul dintre putinele sectoare ce au generat cresterea numarului locurilor de munca, el a fost individualizat ca o prioritate pentru strategiile de viitor in toate tarile europene si nu numai. Identificat in competitia nationala organizata de British Council, in 2005, drept Creative City, Iasul a reprezentat Romania in reteaua regionala, Sud-Est Europeana a oraselor creative in perioada 2005-2007. Cu un prim efort de cartare a companiilor locale care ar putea forma o masa critica pentru dezvoltarea orasului, realizat in 2006, precum si cu o recunoastere a necesitatii dezvoltarii acestui sector, asa cum a fost ea cuprinsa in Strategia de Dezvoltare Durabila Iasi 2020, industriile creative trebuie sa constituie, in viitor, pivotul central pe care se va articula strategia culturala a orasului. Ele constituie, de altfel, singurul canal eficient pentru accesarea, in parteneriat cu organizatii europene din alte tari, a finantarilor cuprinse in singurul program de finantare dedicat culturii din UE: Creative Europe. Alaturi de patrimoniu si de cultura de varf, industriile creative si potentialul inovativ tehnic reprezinta principalele resurse ale orasului si constituie componentele esentiale, alaturi de invatamantul superior si de rolul de centru spiritual al mitropoliei, care configureaza brandul municipiului.
Industriile creative reprezinta, alaturi de turismul cultural si de patrimoniu, principalele resurse care pot genera interes si investitii pentru Iasi, si, din aceste motive, acest domeniu trebuie considerat o prioritate pentru strategia culturala pe urmatorii zece ani.
Masura (M10): realizarea, in timpul cel mai scurt, impreuna cu alti parteneri (Camera de Comert, ONG-uri etc.) a unei baze de date extinse cuprinzand informatiile la zi despre operatorii institutionali sau antreprenorii privati care desfasoara activitati in domeniul industriilor creative din Iasi, Chisinau si Cernauti, precum si din toata Regiunea de N-E. Numele programului: Mapping Creative Iasi.
Masura (M11): crearea mecanismelor de sprijin si de incurajare a colaborarii si interactiunii dintre firmele si antreprenorii din domeniu. Trebuie create si sustinute evenimente comune si dezvoltat un centru de activitate care sa ofere toate facilitatile necesare functionarii si dialogului. Numele proiectului: Centru international al creativitatii „Palatul Braunstein“.
Masura (M12): transformarea orasului in cea mai importanta interfata regionala in domeniul dezvoltarii si cooperarii pentru industriile creative din zona, din Europa si din Republica Moldova si Ucraina. Crearea de evenimente internationale care sa focalizeze pe acest potential al Iasului, cum ar putea fi un targ international de design, spre exemplu. Titlul proiectului: Iasi – Creative Hub.
Cultura – motor de dezvoltare
Cele cinci decenii de comunism care au marcat a doua jumatate a secolului XX in Romania au lasat o puternica amprenta asupra modului in care oamenii de cultura, dar si ceilalti cetateni, percep cultura. Anexata la masinaria atotstapanitoare a propagandei, cultura oficiala, singura acceptata de organele de partid, era in intregime subventionata, iar autorii canonici, „tovarasi de drum“ ai comunistilor, aveau un statut privilegiat (case, masini, onoruri si onorarii imense, tiraje foarte mari si acces la toate resursele nomenclaturii). Dupa caderea comunismului, acumularea salbatica de capital a generat un efect invers: a fost generalizat comportamentul primitiv utilitarist, prezent si azi in mentalitatea multor oameni de afaceri si politicieni, potrivit caruia cultura consuma resurse si nu se justifica, intr-un oras ca Iasul, cheltuieli atat de mari pentru functionarea institutiilor culturale. In contextul in care, cu exceptia unor manifestari de anvergura, finantate separat, institutiile au, de regula, bugete la limita supravietuirii, se impune o schimbare de paradigma asupra modului in care sunt percepute institutiile culturale de catre comunitate. Asta cu atat mai mult cu cat o strategie pe termen lung presupune o planificare a bugetelor virtuale, iar o actiune profesionista de modificare a perceptiei gresite asupra culturii, de nuantare intre amuzament subcultural si eveniment cultural autentic, cu impact formativ, se impune.
Trebuie subliniat, de la bun inceput, faptul ca potentialul cultural al unui oras este o componenta decisiva pentru standardul de viata din acel loc. Astfel incat, mediul de afaceri trebuie sa inteleaga ca este obligatia lui de a sustine viata culturala de calitate, fie doar si pentru faptul ca astfel creste implicit si nivelul de valoare a afacerii proprii sau gradul de atractivitate pentru investitii. Un oras mare, cu o oferta culturala mai diversificata si mai atractiva, este, in egala masura, o tinta si pentru consumatori, si pentru investitori.
In al doilea rand, pentru autoritatile locale, cultura trebuie valorizata nu pentru capacitatea de a fi instrumentalizata in actiuni electorale, ci pentru prestigiul si valoarea adaugata pe care le confera orasului, sporindu-i, cum spuneam, nivelul de calitate a vietii.
De aceea, cultura trebuie privita ca investitie si municipalitatea are obligatia de a corobora dezvoltarea culturii din oras cu proiectele de investitii complementare, in infrastructura si urbanism. Primaria trebuie sa fie, preponderent, un facilitator intre producatorii de cultura si beneficiarii ei, fie cetatenii de toate gradele de educatie, fie mediul de afaceri.
Masura (M13): continuarea si finalizarea programului de regenerare urbana si de redesenare urbanistica a „Axei culturale“ (cu investitii, amenajari, solutii urbanistice moderne, sprijinite de comunitate) de la Palatul Culturii la Breazu. Inclusiv cu program de achizitii pentru domeniul privat al primariei si cu facilitati pentru dezvoltatorii de servicii turistice si culturale din zona.
Masura (M14): reabilitarea si amenajarea „Palatului Braunstein“ cu facilitati de birouri, cafenea, restaurant si spatiu expozitional pentru crearea acolo a unui centru destinat tinerilor antreprenori din industriile creative.
Masura (M15): realizarea unei investitii noi in care sa functioneze un Centru de arte contemporane, cu dominanta pe New Media si arte vizuale, dar si cu posibilitatea de a organiza spectacole, proiectii de film si centre de rezidenta. O propunere ar putea fi preluarea si dezvoltarea spatiului de la fostul cinematograf „Victoria“.
Masura (M16): crearea unui solid parteneriat public-privat in vederea sustinerii financiare a programului cultural pentru anul 2021, prevazut in dosarul de candidatura a orasului pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii, pentru a-l putea pune in practica si in eventualitatea ca acest titlu nu va fi acordat Iasului.
Dimensiunea europeana a culturii iesene
Punctul nodal in care se intersecteaza toate planurile de actiune si strategiile pe termen lung lansate de Uniunea Europeana este, cum e si firesc, gradul lor de adecvare si de promovare a identitatii europene. Nici o strategie culturala nu poate face abstractie de faptul ca apartenenta la marea familie a Europei inseamna atat participarea cu specificul national la concertul european, imbogatind astfel, prin diversitate, cultura europeana in ansamblul ei, cat, mai ales, capacitatea de a intra in dialog cu alte culturi, de a intelege si promova diversitatea, dar, in primul rand, capacitatea de a participa la proiecte comune, transfrontaliere, la coproductii care sa fie itinerate in tarile tuturor implicatilor.
Dimensiunea europeana nu reprezinta, asa cum poate parea la prima vedere, doar stratul de suprafata al mostenirii culturale, al vocatiei europene a figurilor din trecut sau al afirmarii valorilor universaliste, deci si europene, ale culturii locale respective (argumente invocate invariabil de toti cei care au facut vreodata o prezentare a dimensiunii lor europene), ci presupune o serie de detalii conceptuale si logistice care trebuie integrate in programul pe termen lung al orasului si care trebuie construite si puse in practica impreuna cu parteneri din Europa.
Desi exista la Iasi multe proiecte comune realizate cu parteneri europeni, in special in domeniul educatiei, realizate de scoli, licee sau universitati din orasul nostru, colaborarea culturala pe proiecte este slaba in cazul culturii. Iar aceasta slabiciune este pusa in evidenta de evaluatorii de proiecte din strainatate.
Bunaoara, a face un eveniment unde ai invitati din strainatate, precum a fost cazul Festivalului International al Educatiei (FIE), astfel incat sa consideri acea manifestare drept „internationala“, aduce un punctaj mai mic decat prezentarea unor produse culturale autohtone pe piata culturala europeana, prin participarea la manifestari sau turnee europene. In astfel de cazuri, dimensiunea europeana este prezenta, dar doar epidermic, iar Iasul, in special gratie activitatii neobosite a centrelor culturale straine, a organizat multe manifestari de acest gen, in care valori europene au fost prezentate publicului local, tot asa cum Filarmonica „Moldova“ sau Teatrul pentru Copii si Tineret fac turnee de succes. Iar pentru manifestarile complexe la acest nivel, dintre operatorii ieseni, exemple de urmat raman prin organizare, consecventa si calitate a invitatilor, Festivalul Periferic organizat, in anii din urma, de Asociatia „Vector“, Festivalul International de Teatru pentru Publicul Tanar (FITPT) al Teatrului „Luceafarul“ (opt editii), Festivalul International al Muzicii Mecanice (saisprezece editii), FILIT (doua editii excelent bugetate).
Faza superioara ca punctaj o reprezinta programele comune de traduceri stabilite intre tari si rezidentele pentru artisti din toata Europa. Incurajarea traducerilor, a cooperarii si mobilitatii europene reprezinta directii esentiale in strategia Uniunii de incurajare a dialogului cultural intre tarile membre si aceste activitati beneficiaza de linii speciale de finantare prin programul Creative Europe. Traducerile in sine sunt, desigur, o realitate a oricarui program editorial al editurilor private, deci o componenta de business pe care UE nu e neaparat interesata sa o sprijine financiar, astfel incat sunt mai degraba sprijinite programele pe termen lung, care incurajeza mai buna cunoastere a creatiilor din culturile europene prin care tarile se traduc reciproc sau creeaza fluxuri de creatie comune in cadrul aceluiasi proiect. Daca activitatea prodigioasa a Polirom-ului poate constitui un argument in favoarea traducerilor ca atare, proiectul de succes al Festivalului International de Literatura si Traduceri (FILIT) ar putea fi dezvoltat si catre realizarea unor programe de traducere comune intre mai multe tari europene.
Nivelul de punctaj superior, dupa cum spuneam, este insa adus de parteneriatele dintre institutii sau operatori culturali din tarile europene care construiesc impreuna un proiect cultural, punand la bataie mijloacele proprii (creative, logistice, financiare) si care, la final, itinereaza produsul artistic, respectiv in tarile de origine si, pe cat posibil, in intreaga Europa. Parteneriatul inseamna un contract oficial, semnat si parafat, in care entitati culturale din cel putin trei tari fac ceva impreuna, de regula un proiect care merge la concursul european de finantare Creative Europe.
Pe scurt, o prioritate din acest punct de vedere, al cooperarii culturale cu terti parteneri europeni, o reprezinta gasirea mijloacelor necesare si crearea abilitatilor potrivite pentru realizarea de proiecte de colaborare si coproductii. Cu exceptia programului Teatrului „Luceafarul“, care a realizat coproductia Kajtus, vrajitorul dupa Janusz Korczak cu parteneriate poloneze (Institutul Cartii Cracovia, Institutul Polonez Bucuresti), celelalte institutii mai au de lucrat pe aceasta tema si sprijinirea unor astfel de proiecte trebuie sa fie o tinta pentru viitor.
Masura (M16): crearea si sustinerea unor centre de rezidenta pentru artisti, scriitori si traducatori care sa lanseze parteneriate regionale si europene ale caror produse sa fie itinerate in toate tarile participante. Exista, intr-o forma incipienta, un astfel de program la Muzeul Literaturii, dar experienta europeana a aratat cat de importante sunt aceste centre pentru inovatie, pentru dezbateri de idei, lansare de proiecte in parteneriat sau pentru imaginea orasului.
Masura (M17): crearea unei baze de date, administrata de o organizatie neguvernamentala, care sa cuprinda orasele infratite cu Iasul si toti partenerii posibili pentru a lansa impreuna proiecte europene.
Masura (M18): realizarea unei platforme de sprijin financiar pentru institutiile si antreprenorii privati care vor sa lanseze proiecte europene, dar nu dispun de resursele initiale.
Un punct special in dezvoltarea relatiilor culturale internationale il reprezinta parteneriatul special al municipiului Iasi cu municipiul Chisinau (Rep. Moldova) si Cernauti (Ucraina), fata de care Iasul ar trebui sa functioneze ca un releu de transmitere a culturii si democratiei europene in urmatorii ani. Asa cum a fost aratat mai sus, simpla deplasare a unor spectacole, a unor scriitori, artisti sau conferentiari, de o parte si de alta a Prutului, nu este suficienta pentru a da o dimensiune europeana unui astfel de program care incepe, fireste, cu sprijinul cultural si educativ acordat membrilor comunitatilor romanesti din jurul celor doua orase, continua cu invitatiile reciproce, dar trebuie sa se materializeze in proiecte de cooperare culturala si pe sectorul creativ mai elaborate si mai consistente.
Masura (M19): crearea unui mecanism de colectare si sprijin logistic pentru produse culturale (carti, albume, filme, DVD-uri educationale si culturale etc.) necesare scolilor romanesti din cele doua regiuni.
Masura (M20): realizarea unei platforme comune pentru toti creativii din cele doua regiuni care sa genereze parteneriate de business comune cu Iasul si cu alte firme europene. Aceasta platforma poate fi administrata de antreprenori privati care sa lanseze proiecte de cooperare cofinantate de la bugetul autoritatilor locale si centrale. Numele programului: Creative Bridge.
Concluzii
Proiectul de strategie culturala a municipiului Iasi creeaza cadrul unei dezbateri publice, cu factorii politici din Consiliul local, precum si cu cetatenii interesati de dezvoltarea culturala a orasului lor pentru urmatorul deceniu.
In acord cu strategia pe termen lung de dezvoltare a culturii elaborata de Uniunea Europeana, proiectul de strategie a municipiului Iasi subliniaza ca, in programul de dezvoltare culturala, armonioasa, care trebuie continuata ca si pana in acest moment, pot fi identificate, totusi, urmatoarele prioritati pentru urmatorul deceniu:
– Adoptarea masurilor necesare pentru diversificarea ofertei culturale a Iasului si pentru formarea si afirmarea unui public educat, capabil sa discearna intre valoare si nonvaloare, care sa fie deschis valorilor europene si dialogului intercultural, antrenat sa aprecieze creativitatea, inovatia si noul in viata culturala.
– Dezvoltarea turismului cultural si de patrimoniu, prin masuri complexe interdisciplinare si finantari conexe, care sa creasca potentialul economic al regiunii.
– Sprijinirea sectorului creativ din Iasi, Chisinau si Cernauti, pentru a deveni vectorul de dezvoltare regionala, creator de noi locuri de munca.
– Articularea unui program complex pentru anul 2021, astfel incat sa se construiasca, in acord cu prezenta strategie-cadru, un dosar de candidatura pentru ca Iasul sa obtina titlul de „Capitala Europeana a Culturii“ in acel an.
&
In urma dezbaterilor, in Consiliul Local si in spatiul public, strategia va fi completata cu un Plan de actiune care va cuprinde si activitatile concrete propuse sa raspunda fiecarei Masuri in parte, in acord cu obiectivele fixate la inceput.
De asemenea, tot ca anexa la strategie, se vor marca drept punct de plecare pentru o analiza cantitativa si calitativa functionala, care sa permita monitorizarea ofertei culturale si evolutia consumului cultural, concluziile studiului sociologic realizat de departamentul de Sociologie al universitatii iesene.
Nota preliminara
Proiectul de strategie culturala pe zece ani inaintat Consiliului Local Iasi reprezinta rezultatul unor reflectii si observatii bazate pe experienta mea de peste doua decenii in politici publice in domeniul culturii, precum si de lansator si manager de proiecte culturale iesene cu mare vizibilitate internationala. El se bazeaza, de asemenea, pe analiza potentialului cultural al Iasului realizata de firma KEA din Bruxelles, in cursul anului 2014.
Acest proiect isi propune sa articuleze obiectivele, domeniile de actiune si masurile pe care municipalitatea le poate adopta pentru dezvoltarea sectorului creativ si a ofertei culturale a Iasului in urmatorul deceniu. Pentru ca liniile de finantare si prioritatile trebuie sa fie asumate prin decizie politica, un astfel de cadru conceptual trebuie sa fie adoptat de plenul alesilor locali. De aceea, propunerea de fata are o maxima deschidere politica implicand, in egala masura, perspective liberale (sprijinirea antreprenorilor creativi) sau social-democrate (programele de democratie culturala), urmand ca prioritatile si proportiile bugetarii sa fie adoptate pe viitor in functie de configuratiile posibile ale scenei politice locale. Cat priveste actiunile culturale propriu-zise, ele vor fi cuprinse in planuri de actiune de sine statatoare in etapele viitoare.
Ca oriunde altundeva in lumea civilizata, un astfel de document sintetic nu este decat un instrument de prognoza si de articulare de politici, iar el nu descrie institutii sau actiuni propriu-zise, ci articuleaza un cadru de referinta in functie de care vor fi aplicate in viitor masuri concrete de sprijinire a sectorului cultural din bugetul efectiv al Primariei. Trebuie, de asemenea, precizat ca el nu reprezinta dosarul de candidatura al Iasului si nici nu anuleaza alte proieccte cadru la nivel judetean sau national, mai ample sau mai rudimentare.
Fiind destinat dezbaterii publice, chiar si in aceasta faza care a ars niste etape intermediare, el este deschis, fireste, tuturor opiniilor si tuturor cetatenilor, dar ar fi poate de dorit ca observatiile si propunerile sa depaseasca faza folclorica a interjectiilor, imprecatiei si a chiuiturilor electorale si sa se focalizaze mai aplicat pe continut. In ce ma priveste, fiind vorba de un work-in-progress, voi tine seama de toate recomandarile si sugestiile serioase si facute cu buna-credinta. (Florin Cintic)