In mai putin de cincizeci de ani, lucrurile s-au schimbat radical odata cu redefinirea statutului artei si a modului de prezentare a acesteia in institutiile specializate ori in spatiul public. Avangardele istorice si apoi experimentele novatoare din primele doua decenii de dupa al doilea razboi mondial au emancipat arta, scotind-o de sub „chingile” restrictive ale academismului si de sub presiunea financiara a colectionarului burghez. De la stadiul de bunuri manufacturate cu constiinta muzeala si valoare de schimb, lucrarile de arta au ajuns sa „intre in dialog” cu spatiul de expunere, creind astfel o relatie complexa cu arhitectura. Daca rama tabloului clasic avea nu numai un rol de incadrare a picturii, ci si unul de frontiera ce ii oferea autonomie in raport cu spatiul, lucrarile de arta contemporana, fie ele desene, picturi, obiecte, instalatii, proiectii pe ecrane sint intr-o profunda relatie de interdependenta, care da noi valente expozitiei. Viziunea acesteia, de la concept pina la instalarea in galerie, revine curatorului, care isi asuma astfel rolul creator de a realiza o forma artistica organica. Intervalul dintre lucrari a „devorat” progresiv rama tabloului, zidul galeriei, spatiul acesteia oferind premisele dezvoltarii instalatiei ca forma artistica vizuala.
Black box
Galeria de arta a fost definita in anii ’70 de catre teoreticianul Brian O’Doherty ca un cub alb, white cube, neutru, ale carui semnificatii ideatice si vizuale se schimba in functie de tipul de expozitie propus de curator. Un deceniu mai tirziu, odata cu dezvoltarea artei video, multe lucrari ce contineau monitoare ori ecrane de proiectie erau expuse in intuneric. S-a ajuns astfel la conceptul de cutie neagra, black box, spatiu ale carui singure surse de lumina sint ecranele si in care coordonatele spatiului si valentele arhitecturale dispar. Desigur, viziunea despre expozitie si spatiul de expunere este in continua schimbare. Odata cu folosirea spatiilor alternative, care initial au avut alte functiuni, expozitiile de arta vizuala au cistigat forme variate si neasteptate. Recent, am avut ocazia sa vizitez Tensta Konsthall, un centru de arta dintr-un cartier cu multi emigranti din Stockholm. Directorii institutiei, artisti vizuali si designeri, au propus conceptul de cub al leopardului, leopard cube, un spatiu expozitional ai carui pereti sint pictati dupa blana felinei africane. Ideea de multiculturalism si exotism a stat la baza acestei viziuni originale si tonice care ne arata ca resursele de innoire a artei sint nelimitate…