Se discuta putin spre deloc despre aceste lucruri importante pentru viitorul comunitatilor locale, atentia opiniei publice fiind indreptata excesiv catre mandatele de arestare ale Elenei Udrea, iar mai nou catre afacerile cumnatului lui Victor Ponta.
Fara indoiala ca DNA-ul a ajuns furnizor principal de stiri bomba, insa schimbarea legilor electorale ar fi trebuit sa starneasca mai multe pasiuni si, implicit, dezbateri serioase in spatiul public. Noroc de baronul de Vrancea, Marian Oprisan, ca a mai animat putin discutiile, ca altfel alegatorii nici n-ar fi aflat ca seful de CJ, spre exemplu, nu va mai fi ales de cetateni, ci prin jocuri de culise, in noaptea ospatului de dinaintea scrutinului indirect. Ca acelasi Oprisan are propriul interes e adevarat, insa intrebarea ramane: e bine ca electoratul sa nu aiba cuvantul decisiv in alegerea presedintelui de CJ?
Probabil ca, si in interiorul partidelor, parerile sunt impartite. In ceea ce priveste alegerea primarului, formatiunile mari (PSD si PNL) sunt avantajate, desi liberalii au cam strambat din nas la formula cu un singur tur pentru primarie.
PSD are cel mai mare numar de edili, peste 1.500 (liberalii au cam 1.000), iar 80% dintre acestia isi vor recastiga mandatele fara probleme. Experienta alegerilor locale anterioare ne arata ca primarul in functie intra in campania electorala cu un avantaj urias. Oricat de slaba ar fi prestatia in fruntea orasului/comunei, un edil pleaca din start de la un scor de 25-30%. Daca a mai asfaltat si vreo doua strazi si a amenajat un parc, atunci sansele sa treaca binisor de 30% cresc substantial, iar cu o treime din voturi castigi alegerile. In plus intervine si conservatorismul local, oamenii alegand de multe ori pe principiul „A furat si el, maica, da’ n-am incredere in altu’, ca toti sunt la fel. Macar pe actualul il stiu“.
Alegerea primarului intr-un singur tur mai are o hiba: reprezentativitatea celui ales. Imaginati-va un oras cu 100.000 de alegatori. La urne vin de regula, la alegerile locale, cam jumatate, adica 50.000 de alegatori. Cu 35-40% castigi alegerile fluierand, iar asta inseamna doar 17-20.000 de voturi. Cu alte cuvinte, un candidat care obtine 20% din totalul alegatorilor inscrisi in listele electorale poate castiga primaria fara mari emotii.
Ce s-ar intampla daca ar fi doua tururi pentru primarie? Finala locala ar semana cu duelul prezidential, o confruntare plina de surprize. In cursa raman doi candidati: probabil actualul primar si principalul sau rival local. Dintr-odata, dezbaterea s-ar anima, oamenii locului le-ar afla proiectele, ar avea ocazia sa-i cunoasca, sa le afle punctele tari si cele slabe. Primarul in functie n-ar mai defila de unul singur, iar in acest mod n-ar mai fi delasator nici in timpul mandatului. Nu de putine ori, finala la primarie (pe vremea cand erau doua tururi!) a produs surprize uriase. Au existat rasturnari spectaculoase, chiar daca in primul tur diferenta intre cei doi finalisti a fost de 15-20 de procente. Pe de alta parte, sansele unui independent sau ale unei formatiuni mici de a prinde finala cresc, pentru ca nu e imposibil sa obtina 20 de procente, scor ce ar putea asigura intrarea in turul al doilea.
Daca nu vom avea alegeri pentru primar in doua tururi, interesul alegatorilor va scadea de la scrutin la scrutin, pentru ca nu mai exista motivatie sa iesi la vot cand rezultatul e previzibil. In plus, cu cat un primar sta mai multe mandate in post, cu atat e mai dificil de dat jos prin alegeri cu un singur tur.
Pentru consiliile judetene, PSD si aliatii (UNPR, PC-PLR) au venit cu trasnaia votului indirect. Adica seful de CJ sa fie ales prin votul consilierilor judeteni. Daca ar fi vorba doar de negocieri politice ar fi in regula, dar „malaiul“ se va aranja cu fiecare consilier judetean ales pe listele partidelor mici. Imi amintesc ce s-a petrecut la Iasi in era Solcanu, cand PDSR facea majoritati ad-hoc cu PSM, PRM, PDAR sau PUNR, fara nici o problema. Aproape ca e mai avantajos sa intri in CJ pe listele unui partid mic, pentru ca stii ca vei fi curtat de granzii judetului.
Solutia ideala ar fi doua tururi si la consiliul judetean, iar fiecare partid sa iasa cu propriul candidat. Finala judeteana ar deveni in acest caz chiar mai interesanta decat cea de la primarie.
PSD vrea sa-si traga partea leului inainte ca oamenii sa mearga la urne. Noul PNL nu e nici el foarte deranjat de solutia social-democrata, cata vreme are deja o mie de primari si spera ca pe vot politic sa castige in 2016 majoritatea resedintelor de judet.
La consiliile judetene, liberalii isi vor asigura probabil cam toate sefiile in zona Ardealului plus vreo 2-3 judete din afara arcului carpatic, in timp ce PSD nu va avea probleme in Moldova si in sudul tarii. Daca am avea alegeri in doua tururi, fief-urile rosii si galbene n-ar mai fi atat de usor de conservat, iar rezultatul localelor n-ar mai fi unul previzibil.