Razvan Chiruta
Dupa doua luni jumatate de cand le-am cerut organizatiilor din Craiova, Timisoara si Cluj sa raspunda la cateva intrebari privind bugetul alocat pentru anii 2014 si 2015 si evenimentele culturale organizate in cursa pentru titlul de Capitala Culturala Europeana, am primit un raspuns detaliat doar dinspre Cluj. In ciuda insistentelor noastre repetate, reprezentantii celorlalte doua orase au amanat o discutie pe aceasta tema, prin invocarea unor motive hilare sau, pur si simplu, prin refuzul de a mai raspunde la telefon.
„Persoana care se ocupa de comunicare a plecat“
Primele email-uri, care contineau cate cinci intrebari (de genul „Cand au fost organizate primele actiuni incluse in strategia de obtinere a titlului de Capitala Culturala Europeana?“) le-am trimis la inceputul lunii decembrie 2014, pe adresele oficiale ale asociatiilor de profil din orasele mentionate mai sus. Timp de o luna, nu am obtinut nici o reactie. Am incercat din nou, de data aceasta telefonic, la sfarsitul lui ianuarie, dar rezultatul nu a fost mai bun. Reprezentantii Asociatiei „Craiova Culturala Europeana 2021“ mi-au raspuns ca au citit solicitarea mea, dar deoarece nu au apucat sa raspunda intr-un timp rezonabil, au decis sa nu o mai faca deloc. Totusi, au promis ca vor reciti email-ul si imi vor oferi informatiile cerute.
Dupa doua saptamani, am revenit cu un telefon, pentru ca nu primisem nimic. O persoana din cadrul organizatiei mi-a explicat ca nici de data aceasta nu au apucat sa raspunda, fiind foarte ocupati, si nici nu cred ca o vor mai face. Am cerut sa discut cu presedintele organizatiei, mi s-a dat un numar de mobil si l-am sunat. „Sunt la o discutie importanta la Primarie, va rog sa reveniti dupa ora 16.00“, „Intalnirea nu s-a terminat, va rog sa reveniti“ au fost singurele raspunsuri despre strategia culturala a Craiovei pe care le-am primit din partea lui Antoniu Zamfir, care este si manager al Operei Romane din oras. Celelalte demersuri ale mele de a-l contacta pe presedintele Asociatiei „Craiova Culturala Europeana 2021“ in zilele urmatoare au fost inutile. Asta desi, pe site-ul asociatiei, exista o categorie speciala pentru jurnalisti, numita pompos „Clubul presei“. Nu orice jurnalist este primit in acest club, se pare.
Ca sa discuti cu reprezentantii Asociatiei „Timisoara Capitala Culturala Europeana“ este si mai dificil daca locuiesti in alt oras al tarii, deoarece pe site-ul organizatiei nu este trecut nici un numar de telefon, doar o adresa de email la care, dupa cum ati citit deja, nu raspunde nimeni. Ca sa dau totusi de cineva, am contactat mai intai o alta organizatie din Timisoara, Arsens, despre care citisem ca s-a declarat sustinatoarea candidaturii orasului la titlul de Capitala Culturala Europeana in 2021. Am obtinut un numar de telefon, la care am sunat. „Colega care era pe comunicare ar fi trebuit sa va ofere raspunsurile, dar a plecat din asociatie si nu a mai avut cine sa raspunda o perioada“, mi-a spus Mariana Mitar, asistent manager al Asociatiei „Timisoara Capitala Culturala Europeana“.
Am retrimis un email, pe 4 februarie, pe numele Marianei Mitar, si mi-a raspuns, in aceeasi zi, Simona Neumann, director executiv al organizatiei. „Desigur, va vom raspunde cu placere, cu toate ca unele intrebari sunt foarte vaste (de ex: «Ce actiuni au fost intreprinse pana acum?» – noi ne pregatim din 2010 si sunt foarte multe activitati pe care le-am intreprins, mai ales odata cu intemeierea Asociatiei in 2011)“, mi-a comunicat Simona Neumann.
I-am transmis ca nu e nici o problema, suntem dispusi sa asteptam. Dupa mai multe amanari, trei saptamani mai tarziu, directorul executiv mi-a explicat ca are nevoie de mai mult timp pentru a finisa raspunsul care, din pacate, a ajuns dupa inchiderea editiei.
„Probabil, email-ul dumneavoastra a intrat in spam“
Reprezentantii Arcub, centrul cultural al municipiului Bucuresti, institutie desemnata de Primaria Generala sa se ocupe de pregatirea candidaturii orasului pentru titlul de Capitala Culturala Europeana 2021, mi-au raspuns foarte repede la solicitare. Dar asta nu a folosit la nimic. „Multumim pentru interesul aratat. Mai multe date pe acest subiect vor fi comunicate in cadrul conferintei de presa care va avea loc la sfarsitul lunii februarie, la o data pe care o vom comunica ulterior“, a fost singurul detaliu oferit de Arcub. Evident, nu am primit nici o alta comunicare privind conferinta de presa promisa.
Reprezentantii Clujului mi-au comunicat initial un motiv hilar pentru faptul ca nu au raspuns pana in februarie la adresa din decembrie. „Probabil, email-ul dumneavoastra a intrat in spam“, mi-a explicat cineva de la capatul telefonului, care si-a prezentat scuzele si mi-a cerut sa revin cu o noua solicitare. Dar in final, s-au dovedit singurii deschisi in a comunica informatiile de interes public privind modul cum pregatesc candidatura orasului pentru acelasi titlu din 2021. „In eforturile noastre de a deveni Capitala Culturala Europeana sunt importante, in egala masura, rezultatul, obtinerea titlului pentru Cluj-Napoca, si procesul prin care, pas cu pas, ne apropiem de acest obiectiv. Modul in care parcurgem acest drum este definit de valorile pe care ni le asumam. Participarea si mobilizarea comunitatii sunt motorul si sursa legitimitatii proiectului nostru“, incepe, un pic lemnos, raspunsul pe care l-am primit de la Asociatia „Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana“. „Abordam cu deschidere conexiunile dintre cultura si societate si provocarile evolutiei acestor conexiuni pe termen lung. Integram in aceste procese inovatia si traditia, sustinem valorile locale si consideram ca, prin aceasta, si prin conexiunile internationale pe care le cream, contribuim la consolidarea vocatiei europene a orasului nostru“, continua comunicatul.
Exista si date concrete. „Am stabilit conceptul candidaturii (sintetizat in formula „East of West“), liniile de program corespunzatoare conceptului (WEAST – Wonder, Explore, Activate, Share, Trust), sloganul candidaturii (Servus 2021), identitatea vizuala (printr-un concurs), am realizat doua campanii de comunicare la nivelul orasului (Cultura Transforma Orasul in 2013 si #clujulmerita in 2014). Am dezvoltat Strategia Culturala si Strategia Sectorului Industriilor Creative din Cluj-Napoca pentru intervalul 2014-2020. Cele doua strategii au fost rezultatul unui demers complex din care au facut parte institutii de cultura, operatori culturali din zona independenta, ONG-uri din sfera socio-culturala etc.“, a explicat Florin Morosanu, director executiv al asociatiei.
Asociatia „Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana“ a dispus pentru anul 2014 de un buget de 308.000 de lei, iar pentru 2015 propunerea de buget este de 400.000 de lei. Primaria Cluj a alocat sume si mai mari pentru evenimentele culturale desfasurate sub aceasta egida. „Primaria practic a dublat suma destinata finantarii proiectelor culturale si de tineret, care a ajuns in 2014 la 4,5 milioane de lei. Iar in 2015, potrivit bugetului propus, aceasta se va dubla din nou, ajungand la 9 milioane de lei“, a mentionat pentru „Suplimentul de cultura“ Florin Morosanu.
De altfel, activitatea Asociatiei „Cluj-Napoca 2021 – Capitala Culturala Europeana“ este transparenta, pe site-ul propriu fiind creata o categorie numita „Documente si rapoarte“, in care se ofera publicului, pe larg, informatii despre actiunile intreprinse din 2010, de cand s-a infiintat organizatia, pana azi.
Fara o strategie si un plan pentru 2015 Iasul concureaza la titlu cu ce s-a gasit prin ograda Primariei
In cursa pentru obtinerea titlului de Capitala Culturala Europeana pentru 2021, Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana, varful de lance al orasului in acest sens, a alocat anul trecut un buget de 2.000.000 de lei. Printre evenimentele organizate special pentru aceasta cursa, intr-un raspuns trimis „Suplimentului de cultura“, fundatia a mentionat Festivalul International al Educatiei, Festivalul de Arta Performativa PERFORM si o serie de evenimente de mica amploare, cum ar fi expozitii de fotografii, „Capsula Timpului – Povestea ta este si povestea Iasului“ sau „Suvenir din Iasi“. Insa nici organizatorii nu stiu daca ce s-a facut pana acum si ce urmeaza sa se realizeze va fi suficient pentru ca imaginea Palatului Culturii sa fluture de la Iasi la Bruxelles in toate marile capitale europene. Si nici daca proiectele fanion – FIE sau PERFORM – au garantata continuarea in anii care urmeaza.
Catalin Hopulele
Bugetul total al Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana (FICCE) pe anul trecut a fost de 2 milioane de lei, pe langa care, sustin reprezentantii fundatiei, s-au adaugat finantari din doua proiecte europene. Acestea sunt Europa pentru Cetateni, prin care Iasul s-a inscris in reteaua europeana My European City, si granturi SEE pentru proiectul „Istoria minoritatilor – o abordare cultural-artistica a diversitatii“. Ultimul proiect a fost conceput in perioada ianuarie – aprilie 2014 si a obtinut finantarea de 702.000 de lei, nerambursabila, avand ca obiectiv general „sporirea dialogului cultural prin intelegerea diversitatii culturale. Prin acest proiect vrem sa re-definim identitatea Iasului dintr-o noua perspectiva. Proiectul isi propune sa relanseze dezbaterea interculturala, sa descopere afinitatile si deosebirile acelorasi traditii minoritare, exprimate in spatii europene diferite, sa apropie operatorii culturali romani de cei din alte state europene, sa sporeasca emulatia artistica a marii familii de pe vechiul continent“, dupa cum a precizat Daniela Cujba, directorul executiv al FICCE.
Proiectul My European City a primit o finantare de 117.500 de euro pentru perioada de implementare septembrie 2014 – octombrie 2016 si are drept scop declarat „valorizarea dimensiunii europene a teritoriilor si descoperirea conexiunilor cu Europa prin identificarea culturilor si a identitatii comune“.
Pe spinarea Festivalului International al Educatiei
Proiectul de garda din 2014 recomandat de catre Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana (FICCE) pentru candidatura este creatia originara a firmei de evenimente locale ABplus Events, care a organizat in 2013, in parteneriat cu Primaria, seria de manifestari reunite sub titulatura Festivalul International al Educatiei (FIE). Anul trecut, FIE a fost organizat exclusiv de catre Primarie si FICCE, existand o serie de discutii aprinse legate de colaborarea cu ABplus si de proprietatea intelectuala a marcii FIE. Drept dovada, evenimentul din 2014 a folosit alte elemente grafice si vizuale fata de cele din 2013, singurul element care a ramas la Primarie fiind titulatura. Au existat acuze si discutii ca municipalitatea ar fi conditionat in 2013 rambursarea cotei de finantare cu primirea din partea ABplus, cu titlu gratuit, a numelui si marcii FIE. „Festivalul International al Educatiei a devenit cea mai ampla manifestare culturala a orasului Iasi. FIE 2014 s-a desfasurat in perioada 20-29 iunie si a fost o adevarata sarbatoare a culturii si a educatiei, in contextul aspiratiei Iasului de a deveni Capitala Culturala Europeana in 2021. Conceptul manifestarii implica celebrarea diversitatii prin valorificarea resurselor locale si punerea lor in interactiune cu invitati de marca din strainatate“, a declarat Daniela Cujba. Aceasta precizeaza ca in cadrul FIE au avut loc „nenumarate evenimente culturale si educative“, fiind precizate aici concerte de strada si simpozioane cu caracter academic, teatru experimental si conferinte motivationale. Cifrele prezentate spun ca au avut loc 315 evenimente culturale in sapte zile, fiind implicati 500 de artisti locali, nationali si internationali care au evoluat pe cele cinci scene amplasate in cartierele orasului, fiind prezentate si zece premiere culturale.
Fringe, de la Sibiu la Iasi
Al doilea proiect recomandat de catre FICCE, care a fost organizat in cadrul FIE, este Festivalul de Teatru si Arta Performativa PERFORM Iasi 2014, care, conform organizatorilor, „a relansat conceptul de fringe si a deschis perspectivele unei noi explorari a zonei teatrale independente din Romania s…t Organizatorii au demonstrat ca Iasul isi poate construi un brand national si international prin acest festival alternativ, singular in peisajul cultural romanesc, conform cronicilor de presa si aprecierilor criticilor“, a specificat directorul executiv al FICCE. Desi nu este precizat de membrii fundatiei, PERFORM este realizat pe scheletul construit la Iasi in 2013 de Fringe, tot in cadrul FIE. In plus, la Sibiu exista International Fringe Festival, un festival cu traditie in toata Europa, care se organizeaza inca din 2006, cu un an inainte ca Sibiul sa devina prima Capitala Culturala Europeana din Romania. In 2014, Festivalul PERFORM a organizat, conform reprezentantilor FICCE, 26 de evenimente pentru publicul avizat, cat si cel nespecializat, cu manifestari organizate in spatii conventionale, dar si neconventionale.
La categoria promovare, echipa FICCE a precizat ca a realizat o serie de emisiuni lunare cu TVR Iasi cu titlul „Iasi – Capitala Culturala Europeana“, prezentand principalele elemente ce vor sta la baza dosarului de candidatura. Acestia au precizat si sprijinirea organizarii unor serii de evenimente ale institutiilor iesene, de la universitati, la Opera, Biblioteca Centrala Universitara, casele de cultura iesene, Institutul Francez si diferite asociatii sau ONG-uri locale.
„Consider ca orasele inscrise in aceasta competitie au sanse relativ egale pentru ca succesul candidaturilor tine de modul cum reuseste fiecare sa construiasca un proiect viabil, in acord cu specificul sau si cu obiectivele strategice pe termen lung. Iasul are un potential fantastic de dezvoltare dublat de vointa locuitorilor sai, de resursele creative, intelectuale si de capacitatea de mobilizare pentru o cauza comuna. Toate aceste argumente, alaturi de pozitia sa privilegiata in istoria si constructia europeana – intre cele «doua Europe» –, la interferenta culturilor din est si vest, il transforma intr-un factor important in procesul de re-definire a culturii europene si intr-un candidat redutabil pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021“, a precizat Daniela Cujba.
In ceea ce priveste anul in curs, reprezentantii fundatiei au precizat ca planul de actiuni, strategia si bugetul nu au fost inca adoptate de catre Consiliul Director si urmeaza sa fie comunicate publicului in perioada urmatoare, dupa ce vor fi finalizate.
Comisia Europeana: „Capitalele europene pun cultura in inima dezvoltarii lor“
Lupta descrisa adesea ca fiind incrancenata, manata de orgolii si de proiecte efemere si care inconjoara cele opt orase din tara ce si-au anuntat candidatura pentru titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021, nu a reverberat pana la Bruxelles. Oficialii Comisiei Europene vorbesc despre o competitie linistita, „frumoasa“ chiar, intre toate orasele ce au candidat pana acum, vorbesc de capitale culturale in care cultura s-a topit in sufletul orasului si pe care nu o poti desprinde fara a distruge locul respectiv.
Catalin Hopulele
Uitandu-ne la Iasi, dar si la celelalte centre din tara, la proiectele acestora, la goana dupa evenimente culturale care sunt sustinute sporadic, pe perioade scurte de timp si asupra carora planeaza mai degraba incertitudinea decat succesul, nu putem sa nu ne intrebam daca, inainte de a deveni orice fel de capitala, orasele tarii n-ar trebui sa invete mai intai sa-si respecte cetatenii.
Reprezentantii Comisiei de Cultura si Educatie a Comisiei Europene au ramas surprinsi cand le-am descris lupta care se duce pentru acest titlu in Romania, explicandu-mi ca, de fapt, majoritatea deciziilor pentru selectarea unui oras care sa primeasca acest titlu le are ministerul de resort din tara respectiva. Procedura de selectie nu este una deosebit de complexa – tarile care urmeaza sa ofere cate un oras pentru titlul de Capitala Culturala Europeana sunt cunoscute cu cativa ani inainte, iar Ministerul Culturii din tarile respective lanseaza un call in momentul in care primeste unda verde de la Comisia Europeana ca inscrierile sunt deschise. Din acel moment, reprezentantii CE sustin ca orasele care isi depun candidatura au nevoie sa dovedeasca doua criterii mari – „care merg pe ideea principala ca orasul trebuie sa se prezinte ca fiind unul cu valori europene. Trebuie sa arate, in primul rand, in ce mod se apropie de spatiul cultural european si sa isi demonstreze locul acolo. Apoi, trebuie sa prezinte un plan prin care cetatenii orasului, mai mult decat turistii, sa se regaseasca in spatiul si in activitatile culturale din oras“.
Prin urmare, una dintre cele mai importante mize ale candidaturii unui oras la titulatura de Capitala Culturala Europeana nu consta in suma de evenimente pe care le organizeaza anual, reprezentantii CE insistand asupra acestui lucru, ci in capacitatea de a face din cultura o „arhitectura a orasului“, parte din planul de dezvoltare al municipalitatii, si de a construi pe aceasta eventualele evenimente care vor fi organizate. Crearea unei serii de festivaluri care sa nu aiba un fundament pe care sa se aseze nu are nici o relevanta.
Candidatii oficiali, anuntati pana la finalul anului
Dupa ce orasele isi depun candidatura, tine de Ministerul Culturii sa le selecteze pe cele care indeplinesc criteriile cerute de catre Comisia Europeana si sa transmita candidaturile respective la Bruxelles. Desi inca nu este batuta in cuie o data, conform reprezentantilor CE, pana la finalul anului candidaturile pentru titlul de Capitala Culturala Europeana 2021 ar trebui depuse si trimise catre Ministerul Culturii. Ulterior, dupa ce va primi toate propunerile, Comisia Europeana va selecta un panel de experti care sa analizeze candidaturile. Se va intocmi o comisie de evaluare compusa inclusiv din romani care va vizita orasele, va analiza candidaturile, iar in final va face o recomandare catre Comisia Europeana, care, dupa ce va fi validata de Consiliul European, va fi trimisa catre tara respectiva.
In final insa, decizia de acceptare a propunerii venite de la Bruxelles este tot a Ministerului Culturii, insa reprezentantii Comisiei de Cultura sustin ca nu s-a intamplat pana acum ca un stat membru sa refuze propunerea inaintata de catre comisia de evaluare si ca nu cunosc exact procedura ce ar trebui aplicata in cazul in care se vor lovi de un astfel de refuz. Decizia este transmisa cu cativa ani inainte de termenul limita (cum este cazul Romaniei 2021), pentru ca orasul sa se poata pregati.
Premiu direct, 1,5 milioane de euro
Miza obtinerii unui astfel de titlu este mare, sustin reprezentantii CE, atat din punct de vedere financiar, cat si ca vizibilitate. Conform datelor detinute de catre acestia, in medie turismul a crescut cu peste 12% in tarile care au avut capitale culturale in trecut. Exista si o miza de 1,5 milioane de euro pe care ii vor primi ca premiu orasele ce castiga distinctia, insa mai important este ca acestea vor avea, dupa ce vor fi selectate, posibilitatea sa acceseze mai usor anumite linii de finantare pe infrastructura sau cultura pentru a putea pregati orasul pentru evenimentele din anul respectiv.
Mai mult, dupa ce un oras este selectat, acesta primeste sprijin de la o serie de experti nationali selectati de la Bruxelles si este indrumat si monitorizat pentru a vedea exact cum aplica strategiile. „Titlul de Capitala Culturala Europeana este o oportunitate unica pentru un oras sa puna cultura in inima dezvoltarii sale. Activitatile care vor avea loc pe tot parcursul anului vor celebra arta si creativitatea comunitatii locale si vor atrage turisti din toata Europa pentru a beneficia de experientele culturale de acolo. Dand un nou sens si o noua forma zonelor urbane, orasele pot sa se bucure de beneficii pe termen lung si sa aduca investitii, turisti si locuri de munca astfel incat acestea sa reintinereasca“, a declarat, pentru „Suplimentul de cultura“, Lucia Caudet, purtatorul de cuvant al CE pentru Educatie, Cultura, Tineret si Sport.
Odata ce un oras devine Capitala Culturala Europeana, el este promovat in toata Europa, de catre toate structurile institutiilor europene, atat din punct de vedere al obiectivelor turistice, cat si al evenimentelor care au loc.
Investitii de aproape 150 de milioane de euro pentru pregatirile din Sibiu in 2007
Singurul oras din Romania care a mai fost anterior Capitala Culturala Europeana este Sibiul, in 2007. Acesta a avut o candidatura interesanta, in contextul in care Romania nu era inca membru deplin al UE cand se incheia termenul limita de depunere a candidaturilor. Sibiul a fost astfel unul dintre putinele orase care au avut titlul prestabilit inainte ca tarile din care fac parte sa semneze oficial intrarea in UE. Conform unui raport al Comisiei Europene de evaluare a activitatilor desfasurate la Sibiu, acesta a candidat sub laitmotivul „Orasul culturii. Orasul culturilor“, promovandu-se prin cocktail-ul de culturi romana si germana. Ca linii generale ale programului, Sibiul si-a propus sa se concentreze pe talentul artistilor europeni, sa sprijine co-productiile si colaborarile romano-europene si sa se foloseasca de cultura pentru „a construi coeziune sociala si a creste mandria societatii civice locale“.
Candidatura orasului este denumita ca fiind originala in raportul citat, Sibiul nepropunandu-si un program cultural extensiv cu activitati bine definite, ci doar activitati de pregatire cu privire la infrastructura si teme artistice. In total, in 2007, in Sibiu au avut loc 867 de proiecte la care au participat peste 1 milion de persoane. Expertii care au intocmit raportul au remarcat faptul ca Sibiul s-a folosit de arhitectura orasului si de spatiile publice, de toata zona centrala de fapt, ca de o scena imensa pentru evenimente culturale. Toate cele trei mari piete au fost renovate si echipate pentru a sustine evenimente in acelasi timp.
Raportul final de evaluare precizeaza ca finantarea totala a activitatilor a fost de 17,2 milioane de euro, calculate la cursul din 2007 de 3,6 lei un euro. Ministerul Culturii a oferit 4,1 milioane de euro, Consiliul Local Sibiu a pus la bataie 8,2 milioane, Consiliul Judetean o jumatate de milion, de la Comisia Europeana au venit 1,4 milioane, iar operatorii culturali locali au contribuit cu aproximativ 2,5 milioane de euro. Au mai existat si sume mici de bani venite din surse variate. Insa pe langa acesti bani care au fost folositi pentru finantarea evenimentelor culturale, Sibiul a cheltuit masiv cu infrastructura. 117 milioane de euro s-au dat pentru realizarea unei infrastructuri turistice, 15,4 milioane pentru renovarea infrastructurii culturale, 4,1 milioane pentru renovarea centrului istoric, iar echipamentele tehnice, de la proiectoare, la scene sau sisteme de iluminare, au costat aproape un milion de euro, suma totala cheltuita fiind de aproximativ 137,5 milioane de euro. Sibiul a avut incasari din servicii publice, hoteluri, pensiuni, operatori turistici sau transport cu 20 de milioane de lei mai mult decat in 2006, aproximativ 5,5 milioane de euro.