2009, anul dezastrului
Cel mai rau an pentru cultura romaneasca din ultimul deceniu a fost 2009, adica tocmai momentul cand in Romania a debutat recesiunea economica. Majoritatea oamenilor au decis atunci sa renunte la a mai merge chiar si la cinema, dupa cum arata Barometrul de consum cultural, in conditiile in care criza economica a reprezentat un soc important pentru bugetul personal al multor romani. In anii urmatori, pasionatii de cultura au prins tot mai mult curaj si au inceput sa revina in salile de spectacol, astfel incat INCFC a inregistrat o scadere a „non-consumului“ pana in 2014. „Dupa zece ani, se constata o scadere generala a segmentelor de non-consumatori. Pentru toti cei sase indicatori, valorile inregistrate in 2014 sunt mai mici decat cele inregistrate in 2005“, anul cand a fost realizat primul astfel de barometru, se arata in editia a opta a raportului.
Totusi, in ciuda acestor imbunatatiri, lucrurile arata in continuare rau. De exemplu, desi industria de film romaneasca a cunoscut numeroase succese internationale in ultimii ani, cea mai mare parte a celor chestionati in cadrul cercetarii, respectiv 62,8%, au declarat ca nu au mers deloc la cinematograf anul trecut. La apogeul negativ din 2009, 91% dintre respondenti afirmau ca nu au vazut nici un film pe marele ecran.
„In cazul consumului de filme la cinematograf, segmentul de non-consumatori este mai mic in cazul barbatilor decat in cazul femeilor (58% prin comparatie cu 67,2%). In mediul rural, frecventarea cinematografelor cunoaste valori mult mai mici, aproape 75% dintre respondenti nu frecventeaza acest timp de cultura“, potrivit celor care au studiat comportamentul de consum cultural al romanilor. Desigur, pentru cei de la tara a merge la cinema presupune un efort in plus, avand in vedere ca in mediul rural nu mai exista sali de cinema.
In domeniile culturale mai putin promovate in randul publicului larg, cifrele arata proportional si mai rau. Astfel, 80,9% dintre cei care au participat la studiu au recunoscut ca nu au mers deloc la opera sau opereta anul trecut. „Dinamica non-consumului de opera si opereta se dovedeste a avea cea mai mare variatie, cu valori foarte mari in perioada crizei economice si o scadere foarte mare, de aproximativ 14% in anul 2014, comparativ cu anii 2010-2011“, conform Barometrului de consum cultural.
Nici la filarmonica nu prea intra romanul. Consumul de muzica specifica activitatii filarmonicilor cunoaste valori foarte mici pentru populatia generala a Romaniei – 80,6% declara ca nu merg deloc, iar 15,2% ca merg „mai rar“.
Tot mai multi romani au inceput sa revina totusi la teatru, dupa o scadere accentuata care a inceput in 2009. Dar numarul spectatorilor ramane in continuare mic pentru o arta in general populara. Mai bine de jumatate – 63,2% dintre respondenti – au admis ca nu au vazut o sala de teatru anul trecut. „Numarul non-consumatorilor de teatru a scazut in ultimii 10 ani cu aproximativ 14 puncte procentuale, fiind vorba de cea mai mare scadere inregistrata in randul diferitelor forme de consum cultural public pentru care s-au cules date. Merg intr-o mai mare masura la teatru femeile, persoanele tinere pana in 34 de ani si cele cu un nivel mai ridicat de educatie“, au stabilit autorii raportului scos sub egida Ministerului Culturii.
79,2% nu merg la biblioteca
Imbunatatirea numarului celor care au revenit in salile de spectacol este pus de autorii Barometrului de consum cultural 2014 si pe seama faptului ca in ultimii ani a reinceput sa se dezvolte piata spectacolelor, ca numar de institutii, dupa socul produs de inceputul recesiunii economice. „Numarul institutiilor de spectacol a crescut constant in ultimii ani, cea mai accentuata crestere inregistrandu-se in perioada 2010-2012. Numarul de spectacole a ramas constant in perioada 2007-2012, dupa perioada de crestere accentuata din anii 2005-2007. Numarul de spectatori a crescut consistent dupa 2010, ajungand la peste 8 milioane de persoane, in 2012“, conform datelor preluate de la Institutul National de Statistica. Desigur, numarul de spectatori a fost stabilit in functie de bilete vandute, deci e posibil ca in realitate o persoana sa fie luata in calcul de mai multe ori, iar optimismul sa fie supraevaluat.
Mai ales ca romanilor le plac spectacolele gratuite, astfel incat doar 34,8% dintre respondenti au precizat ca nu au mers deloc anul trecut la sarbatorile si evenimentele organizate la nivel local.
Gratuit nu e totusi suficient, daca activitatea presupune efort intelectual. In 2014, un procent de 79,2% dintre romani nu a mers deloc la biblioteca pentru a citi. Din randul celor care merg totusi printre rafturile cu carti de imprumut, se evidentiaza persoanele mai degraba tinere (pana in 34 de ani), cu un nivel mai ridicat de educatie (cel putin liceu). Barbatii merg mai des la biblioteca – 0,7% declara ca o fac saptamanal, spre deosebire de femei, unde 5,6% prefera sa mearga sa imprumute carti o data la 4-6 luni.
Institutul National pentru Cercetare si Formare Culturala a constatat ca nici macar in salile de sport romanii nu intra prea des. 61,7% au declarat ca anul trecut nu au asistat la nici o competitie sportiva, iar 71,1% nu fac deloc sport de intretinere.
Muzeele mai atrag vizitatori. „Activitatea de vizitare a muzeelor sau expozitiilor cunoaste o scadere a procentului celor care sunt total absenti, cu o valoare mai mica insa decat in cazul cinematografului, operei sau teatrului, respectiv de aproximativ sase puncte“, potrivit Barometrului de consum cultural 2014. Astfel, 43,4% dintre cei chestionati au declarat ca anul trecut au mers la expozitii si muzee, majoritatea recunoscand ca au facut-o totusi mai rar (15,4%). Cel mai vizitat muzeu din capitala este Muzeul Grigore Antipa, cu 59% dintre persoane care au declarat ca il viziteaza.
Pe de alta parte, obiectivele de patrimoniu nu atrag la fel de multe persoane, 70% dintre romani declarand ca nu au mers nici macar o singura data la un astfel de obiectiv.
Tinerii de 18 ani, interesati de teatru
„Mai rar“ este un alt specific al comportamentului de consum cultural al romanilor. Astfel, 73% dintre cei putini care au declarat ca au mers totusi la opera sau opereta au mentionat ca au facut-o rar. Dintre cei care merg la teatru, 48% au declarat ca ajung rar, iar 34% doar de cateva ori pe an. „In randul respondentilor care au participat la cel putin un spectacol de teatru in 2014, proportia celor care au varsta intre 18 si 25 de ani (22%) este mai mare decat cea a celor care au varsta intre 26 si 35 de ani (20%)“, se arata in Barometru. Autorii studiului explica aceasta diferenta prin faptul ca spectatorii din prima categorie au mai mult timp liber. La aceasta se adauga politici de pret diferentiate pentru categoriile vizate. De altfel, 39% dintre respondentii din Bucuresti afirma ca ar merge mai des la teatru daca li s-ar oferi bilete promotionale.
Concertele clasice de la filarmonica nu au mare succes nici printre cei dispusi sa le urmareasca. 79% dintre spectatori au declarat ca merg rar la filarmonica, iar 16% de doar cateva ori pe an.
Desi recunosc ca nu consuma prea multa cultura, 67% dintre respondenti cred totusi ca pentru ei cultura este importanta si foarte importanta. Procentul e si mai mare in Bucuresti, cu 73% dintre cei chestionati care au sustinut ca pentru ei cultura este importanta si foarte importanta.
Pentru editia din 2014 a Barometrului de consum cultural, volumul esantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maxima tolerata de +/- 2,8%, la un nivel de incredere de 95%.
Controversa pe numarul de cititori
Unul din doi romani citeste lunar o carte, sustine Barometrul de consum cultural 2014. Un roman din patru a declarat ca citeste lunar cel putin o carte de specialitate, a reiesit din studiul realizat de institutul aflat in subordinea Ministerului Culturii.
Cercetarea a descoperit ca 37% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 34 de ani citesc lunar carti, iar 42% se axeaza pe literatura de specialitate, „lucru care demonstreaza ca tinerii citesc din ce in ce mai mult carti si sunt pasionati de literatura de specialitate“, potrivit autorilor Barometrului.
Persoanele cu varste de 65 de ani si peste au declarat ca nu au citit niciodata (27%), iar un alt sfert citesc anual sau lunar. Din punct de vedere al studiilor, raportul INCFC a constatat ca cei cu studii de cel mult 10 clase/scoala profesionala nu citesc niciodata (66%). In functie de tipul de localitate, comportamentul de lectura este mai mare in mediul urban, unde majoritatea respondentilor au declarat ca citesc lunar o carte (48%) sau literatura de specialitate (52%), fata de cei din mediul rural care nu citesc niciodata. „O explicatie posibila este ca accesul la carti se realizeaza mai usor in zona urbana fata de cea rurala“, se arata in lucrarea Institutului National pentru Cercetare si Formare Culturala.
Federatia Editorilor din Romania a anuntat printr-un comunicat ca „atrage atentia asupra unor erori de interpretare cu consecinte extrem de grave incluse in cel mai recent Barometru de consum cultural 2014“. „Se afirma in mod evident gresit ca 50% dintre cei care au raspuns la chestionar citesc carti in fiecare luna, in conditiile in care doar 48% dintre cei din mediul urban – mult mai bine conectati la infrastructura de bunuri culturale – «au declarat ca citesc lunar o carte»“, se arata in pozitia FER. Federatia mentioneaza ca Institutul de Statistica al Comisiei Europene – Eurostat a publicat in 2013 un studiu in care Romania apare cu un consum de cultura scrisa in scadere ingrijoratoare, doar 51% dintre romani declarand ca au citit o carte in ultimul an, cu 7% mai putini decat la precedentul Eurobarometru din 2007. „Aceasta cercetare europeana care nu a fost contestata de nimeni pana acum este evident contrazisa de datele din Barometru, care afirma ca intr-un interval de un an (2013 versus 2014) consumul de cultura scrisa din Romania a crescut de 12 ori!“, potrivit FER. Presupunand ca ar fi adevarata afirmatia ca un roman din doi citeste o carte pe luna, sustin reprezentantii Federatiei Editorilor din Romania, piata de carte din Romania ar trebui sa ajunga aproape de 500 de milioane de euro pe an, fata de maximum 100 de milioane cat este in prezent, incluzand aici si manualele si auxiliarele scolare sau editiile de chiosc.
TV-ul isi mentine suprematia
Procentul celor care au declarat ca vizioneaza filme si emisiuni TV cu o foarte mare frecventa ramane in continuare cel mai mare prin comparatie cu alt timp de consum cultural. Astfel, 98% dintre respondenti au mentionat ca se uita la filme TV lunar, in timp ce 88% prefera emisiunile difuzate de televiziuni. Televizorul (98%), cartile (50%), muzica (90%) si revistele (55%) se regasesc in topul preferintelor respondentilor atunci cand vorbim de consumul cultural domestic. Aceste preferinte sunt explicate prin faptul ca accesul destul de larg la internet usureaza accesul la respectivele produse.
Pictorul, cel mai creativ
Pictorul este considerat de catre publicul romanesc ca fiind cel mai creativ dintre artisti. 34% dintre respondenti au declarat ca se gandesc la un pictor cand vine vorba de „oamenii care efectueaza o munca creativa“. 21% s-au gandit la un sculptor sau un muzician si numai 11% au considerat ca un scriitor este reprezentativ pentru munca creativa. 1% cred ca si jurnalistul este un creator. Cat priveste respectul pe care artistii il primesc in Romania, opiniile sunt impartite. 45% dintre respondenti considera ca artistii sunt destul de respectati, in timp ce 40% cred ca, din contra, nu prea sunt respectati.