Catalin Hopulele
Directorul Fundatiei AXIS, care desfasoara majoritatea cercetarilor sociologice pentru Primarie, conf.dr. Adrian Netedu, cadru didactic al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, a inaintat presei si publicului o parte din concluziile care au fost trasate in urma unui amplu sondaj realizat in randul iesenilor. Sub denumirea „Atitudini, perceptii, practici de consum cultural“ s-au „consemnat atitudinile si reprezentarile iesenilor despre propriul oras“, „practicile de consum cultural ale iesenilor“ si opiniile acestora privind competitia pentru Capitala Culturala Europeana in 2021.
Rezultatele unui astfel de sondaj nu ar fi greu de identificat, chiar fara baza de 1.000 de chestionare aplicata de catre Fundatia AXIS. Formati de aceeasi retorica ce se repeta de zeci de ani, indiferent de regim, si de campaniile agresive de marketing care se invart in jurul „inimii orasului“, intrebati fiind care este cuvantul ce le vine in minte atunci cand se gandesc la orasul Iasi, iesenii au raspuns simplu – cultura (ce puteai raspunde la un sondaj despre Capitala Culturala Europeana?). Apoi au variat – Palatul Culturii, Istorie, Universitati, Copou, Studenti, Palas si abia apoi Mitropolie. Acelasi studiu, realizat pentru ca Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana sa aiba o orientare generala cu privire la gandurile iesenilor despre campania din 2021, a relevat faptul ca iesenii au mers la Palas in ultimele 12 luni (46% dintre respondenti) mai mult decat la supermarket (42%), la restaurant, bar sau club (30%). Tot in aceeasi nota, intrebati fiind care este simbolul cultural al Iasului, 59,4% dintre respondenti au spus Palatul Culturii, 6,9 au indicat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, 6,4% – Mitropolia, 5,6% – Copou, Parcul Copou, teiul lui Eminescu si 5% – Teatrul National „Vasile Alecsandri“. Inaintea unor simboluri precum universitatile, Biserica Trei Ierarhi, Piata Unirii, Filarmonica, Bojdeuca, Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu“ sau chiar, destul de populara in randul iesenilor, Gradina Botanica, si-a facut loc, in acelasi clasament, Palas Mall, cu 1,8%, aproape un procent peste toate celelalte simboluri enumerate anterior.
34% dintre ieseni n-au citit nimic in 12 luni
In ceea ce priveste consumul de cultura, iesenii stau putin mai bine decat media nationala, asa cum a fost prezentat de Barometrul de Consum Cultural facut public recent. Doar 6% dintre respondenti citesc mai mult de trei ore pe zi, in situatia in care 38% dintre ieseni nu au deschis intr-un an de zile o carte sau rasfoiesc una o data, de doua ori pe an. 24% dintre cei care au raspuns la chestionarul realizat pe Iasi spun ca macar o data sau de doua ori pe saptamana citesc ziare sau reviste, iar 30% urmaresc, in acelasi interval, filme. Pentru cel putin trei ore in fiecare zi, 22% dintre ieseni asculta muzica, 32% se uita la televizor, 38% folosesc calculatorul si 41% stau pe internet. Cand vine vorba de „consumul cultural elitist“, asa cum l-a numit Adrian Netedu, iesenii stau cel mai bine la capitolul vizionarea unei piese de teatru. 24% dintre respondenti au fost in ultimul an macar o data la teatru, 16% la un concert simfonic, acelasi procent la o expozitie de arta si doar 12% la un spectacol de opera sau de opereta. In schimb, conform sondajului, 53% dintre ieseni nu au fost niciodata la muzeu, 50% nu au calcat intr-un cinema, fie si intr-unul atasat de un mall, 51% nu au participat la un spectacol de divertisment, insa doar 37% dintre ei nu au luat parte la un concert in aer liber. Cu accentul direct pe lectura, conform studiului realizat, 60% dintre respondenti nu au intrat in ultimul an intr-o biblioteca si 42% nu au vazut cum arata cartile insirate pe rafturile unei librarii in ultimele 12 luni.
Legati de un picior, in cursa pentru Capitala Culturala
In ceea ce priveste cursa pentru un posibil titlu de Capitala Culturala Europeana in 2021 a Iasului, exista un optimism generalizat in randul unei majoritati covarsitoare a respondentilor. 87% dintre ieseni au auzit de candidatura Iasului la titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021, 66% cred ca are sansa sa castige, 61% cred ca merita sa fie Capitala Culturala Europeana, iar 70% dintre respondenti cred ca Iasul este deja capitala culturala a Romaniei. In ciuda aspectelor legate de consumul cultural, elitist sau nu, iesenii vin cu o pleiada de sugestii pentru imbunatatirea orasului in vederea pregatirii acestei candidaturi. Pusi fiind sa identifice puncte tari sau atractii ale orasului, cei care au completat chestionarul au surprins arhitectura veche a Iasului, manifestarile culturale, frumusetea urbei, trecutul istoric, Mitropolia si bisericile, diversitatea muzeelor, oamenii, Palatul Culturii, Palas Mall, atmosfera studenteasca, centrul orasului, Gradina Botanica, Monumentele istorice sau atractiile turistice. Daca despre punctele tari se poate spune ca au un caracter general, punctele slabe identificate de ieseni contureaza imaginea unui oras care schiopateaza in cursa pentru Capitala Culturala Europeana. Respondentii chestionarului vad Iasul ca fiind un oras aglomerat, cu o circulatie greoaie, intesat de caini comunitari si de cersetori, cu cladiri vechi degradate si unele noi kitsch-oase, cu drumuri proaste, santiere neterminate, prafuit, poluat, plin de ciori, cu putine cosuri de gunoi, cu strazi murdare si oameni necivilizati. De aceea, intrebati fiind ce ar trebui sa schimbe conducerea municipiului intai si intai pentru a putea depune candidatura, iesenii au cerut repararea drumurilor, mai multa curatenie si igienizare in oras, mai multa implicare din partea municipalitatii si abia apoi finantarea unor noi proiecte culturale.
Studentii, lasati posteritatii
Desi a fost prezentat ca fiind un studiu ce isi doreste sa arate in mod relevant care este atitudinea iesenilor fata de cultura din orasul lor, analiza are o serie de lipsuri ce pot schimba complet cifrele finale. Conform datelor puse la dispozitie de Fundatia AXIS, a fost vizata populatia municipiului Iasi cu varsta de peste 15 ani, fiind completate un numar de 1.000 de chestionare, respondentii fiind 48% barbati, 52% femei, iar pe categorii de varsta – 15-24 de ani (11%), 25-39 de ani (35%), 40-59 de ani (33%), 60+ de ani (21%). Insa acest studiu nu a tinut cont, in mod intentionat, fara a fi o omisiune, de studentii din Iasi. Cu un numar de aproape 60.000 de persoane care vin in Iasi doar pentru studii superioare, ca sa nu mai vorbim de elevii navetisti sau cei din internate, rezultatele studiilor privind consumul de cultura pot influentate considerabil. Eliminata sub pretextul ca nu este o parte a populatiei stabile a Iasului, nu s-au luat in considerare nici faptul ca o parte dintre tineri se stabilesc in Iasi la finalizarea studiilor si isi pastreaza obiceiurile de consum din timpul facultatii si nici faptul ca obiceiurile de consum se pastreaza, in linii mari, de-a lungul generatiilor. Au fost omisi din aceasta ecuatie tinerii care merg la teatru neconventional, care este un trend ce creste constant in ultimii ani in Iasi, sub toate formele sale – teatru in strada, la bar, in universitati etc. Acest lucru este remarcat si de criticul de teatru Oltita Cintec, care sustine ca barometrul acestea deseneaza o realitate convenabila, ce nu supara nici operatorii locali si nici autoritatile. „Nu sunt sociolog, dar ca om de cultura consider ca ar fi trebuit sa reflecte si independentii, freelancerii, segment inca timid in oras, dar care trebuie luat in considerare si, evident, stimulat; in privinta Palatului Culturii, edificiu inchis publicului de multa vreme, in barometru exista o ambiguitate – formularea de-acolo e «(zona) Palatului Culturii», care inseamna de fapt si Palas, Eon, Teatrul Luceafarul, plasand respondentii in echivoc. In privinta felului cum isi vad iesenii orasul, rezultatele arata ca ieseanul mediu traieste in cliseu, in stereotipurile livrate de establishment si media. Le (ne) lipseste perspectiva critica“, a precizat Oltita Cintec. Pe aceeasi idee de interpretare a mers si analistul politic Lucian Dirdala, care a specificat ca rezultatele anchetei in sine sunt utile, orizontul iesenilor fiind definit de „exteriorul Palatului Culturii si interiorul mall-ului“. Profesorul a remarcat si faptul ca acest barometru arata ca iesenii se mandresc cu traditiile culturale ale orasului, dar ca aceste traditii nu influenteaza prea mult existenta cotidiana si toate problemele in care aceasta se macina. „Probabil ca rezultatele sunt dezamagitoare pentru toti cei ce sperau ca orasul nostru este «altfel», confirmand intuitia potrivit careia segmentul de public receptiv la actul cultural «de elita» este redus. Traditia, infrastructura si mai ales dimensiunea umana a spatiului nostru cultural ne-ar fi indreptatit sa speram la cifre mai bune. Exista, insa, forte sociale adanci, mai vechi sau mai noi, care ne lovesc si vor continua sa ne loveasca orgoliul. Deschiderea mai mare a tinerilor catre actul cultural este, probabil, cea mai buna veste pe care ne-o aduce acest studiu. Esantionul nu a inclus, se pare, studentii si elevii fara domiciliu stabil in Iasi, astfel ca am putea corecta cifrele in sensul optimist. O «cetate» isi merita numele daca este durabila, daca ne va insoti in viitor. Iasul universitar va continua sa intareasca argumentele Iasului cultural – e nevoie doar de putina normalitate“, a declarat Lucian Dirdala.
In cautarea unui concept original
In prezentarea sustinuta la sediul Primariei, Adrian Netedu a adus in discutie faptul ca rezultatele obtinute de sondajul desfasurat la Iasi sunt comparabile cu cele obtinute de un barometru similar realizat la Cluj de catre IRES. Acesta a mai sustinut si importanta viziunii iesenilor cu privire la un brand sau la o strategie de promovare in cursa pentru Capitala Culturala Europeana, bazandu-se pe raspunsurile date de acestia, fiind pusi sa selecteze o sintagma care s-ar potrivi cel mai bine orasului lor. „Nu stiu care va fi conceptul cultural al Iasului in competitia din 2021, dar stiu ca acesta ar trebui sa fie format dintr-o serie de cercuri concentrice in centrul carora se intersecteaza cultura ieseana, istoricul orasului si faptul ca este unul studentesc“, a spus Adrian Netedu. Florin Cintic insa, cel care va fi responsabil cu prezentarea unui concept cultural saptamana viitoare, cu care Iasul sa inceapa pregatirile pentru candidatura, nu este de acord. Acesta spune ca orase studentesti, culturale si cu istoric sunt si Clujul si Timisoara si Bucurestiul, iar ca un concept cultural trebuie sa se concentreze pe lucrurile care fac Iasul original. Florin Cintic a precizat ca rezultatele studiului puteau fi intuite si ca acesta nu a adus nici o surpriza, el putand fi un punct de plecare interesant doar pentru „politicile culturale ale orasului“, nu pentru conceptul care sa fie in cursa pentru 2021. „Ceea ce inseamna brandul Iasului trebuie sa isi asume municipalitatea ca fiind un cadru general de dezvoltare, nu doar cultural, ci o dezvoltare complexa a orasului. Ceea ce propunem noi prin conceptul pe care il vom lansa saptamana viitoare nu este brandul Iasului, ci o structura pe care am gandit-o in functie de conditiile pe care le cere Uniunea Europeana, cerinte pe care se construieste dosarul de candidatura“, a declarat Florin Cintic. El a mai spus ca un astfel de studiu arata perceptia publicului, fara ca aceasta sa fie normativa, ci doar un reper. „Daca publicul larg spune ca interesul major al sau, in proportie de 51%, este pentru manifestari populare la care sa intre gratis, de aici nu rezulta in mod necesar ca prima masura pe care ar trebui sa o ia autoritatile publice este sa continue sau sa aplice masura acestei oferte culturale, populare, gratuita. Uneori poate sa faca exact invers. Sa ia act de aceasta situatie si sa incerce prin anumite instrumente sa modifice aceasta obisnuinta de consum“, a incheiat acesta. Pana la identificarea conceptului sau a tipologiei de consum cultural, fie el elitist sau nu, studiul mai releva faptul ca, intr-un oras cu pretentie de posibila capitala culturala europeana, consumul mediu cultural lunar este cuprins intre 50 si 100 de lei (carti, DVD-uri, spectacole, orice din acest domeniu), iar dintre cei intrebati doar 48% doresc sa participe mai des la astfel de activitati.
Barometrul de consum cultural la Iasi, cateva observatii
Dan Lungu
Prima observatie este de ordin metodologic: o discutie serioasa si aplicata asupra rezultatelor prezentate nu poate fi facuta decat cu instrumentul care a fost aplicat alaturi. Este foarte important de stiut cand raspunsurile sunt obtinute in urma unor intrebari deschise sau inchise, cate variante de raspuns au fost la intrebarile inchise si in ce ordine, daca in cazul intrebarilor inchise cu un numar foarte mare de variante de raspuns s-a folosit lista de control sau nu, s.a.m.d. Poate sa para ciudat, dar in functie de aceste aspecte de ordin tehnic scorurile pot varia destul de mult, ca si interpretarea lor.
La unele intrebari cred ca puteau fi gasite formulari mai fericite din punct de vedere metodologic. De pilda, la „Dvs. ati auzit de Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana?“. E o intrebare de prestigiu, la care cu greu un subiect poate raspunde „nu“ fara sa se simta neinformat si jenat ca nu stie ceea ce el presupune ca stie mai toata lumea. O intrebare buna este aceea la care subiectul se simte comod indiferent de varianta de raspuns aleasa. Exista un exemplu clasic in manualele de metodologie: daca intrebi „Dvs. ati citit astazi ziarul?“, obtii un scor de, sa spunem, 60%; daca intrebi „Unii se informeaza de la radio, altii de la televiziune, iar altii din presa scrisa. Dvs. ati citit astazi vreun ziar?“, obtii un scor mult mai aproape de realitate, adica vreo 40%. Faptul ca in a doua formulare ii dai posibilitatea subiectului sa spuna ca nu a citit ziarul, fara ca prin asta sa para neinformat, inseamna ca i-ai protejat prestigiul si ai obtinut un raspuns conform realitatii. Apoi, intrebarea despre care vorbim predispune la un transfer ilegitim de raspuns pozitiv. Faptul de a auzi despre candidatura Iasului la Capitala Europeana a Culturii se suprapune destul de usor cu acela de a auzi de fundatia cu acelasi nume. Poate ca o varianta mai potrivita ar fi fost o intrebare deschisa, de genul „Din cate stiti dvs., cine se ocupa de proiectul candidaturii Iasului la Capitala Europeana a Culturii?“. Desigur, in acest caz exista incovenientul unei prelucrari cronofage a raspunsurilor.
Populatia Iasului este increzatoare in sansele orasului de a obtine titlul de CEC2021, este optimista, este convinsa ca Iasul merita acest titlu si mai ales este constienta de efectele covarsitor pozitive ale obtinerii titlului. Aceasta arata, printre altele, ca exista asteptari foarte mari din partea autoritatilor, dar si disponibilitate de a se implica in reusita proiectului. Reusita proiectului va fi pusa in cea mai buna parte in seama calitatilor Iasului, in timp ce eventuala ratare va fi platita cu varf si indesat de cei ce se ocupa de proiectul candidaturii. Asadar, grea misiune!
Conceptul care va structura strategia Iasului pentru candidatura trebuie sa fie destul de general, de abstract si de plastic, astfel incat sa se decline pe trei dimenisuni fundamentale: oras istoric, oras al tineretului, oras al culturii. La una dintre intalnirile de la Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana am propus conceptul de Ospitalitate. Asa cum am notat pe Facebook imediat dupa intalnire, „cred ca e un concept cu care iesenii se pot autoidentifica, ceea ce il face socialmente acceptabil si poate dezvolta un comportament participativ. De asemenea, are mari sanse sa fie impartasit de partenerii din Ucraina si Republica Moldova. Prin variantele de «ospitalitate a memoriei», «ospitalitate culturala» sau alte forme, acesta e un concept generos, care poate acoperi de la asumarea trecutului la dezvoltarea industriilor creative, de la cultivarea tolerantei la stimularea creativitatii si cresterea consumului cultural“. Acum mai cred ca se poate declina foarte usor pe cele trei dimensiuni fundamentale care au iesit in urma cercetarii.
O discutie foarte interesanta, cu conditia sa aflam mai multe lucruri din baza de date a cercetarii, este cea privind nonpublicul. Nonpublicul iesean este mult mai mic decat media pe tara, iar potentialul cresterii consumului cultural este foarte mare. Atentie, asta in conditiile in care in esantion nu au fost cuprinsi studentii care nu fac parte din populatia stabila Iasului, adica marea lor majoritate. Asadar, nu stam deloc prost la capitolul consum cultural.
Desi avem un important public consumator de cultura si populatia Iasului vede orasul ca fiind predominant cultural, implicarea in asociatii culturale este foarte scazuta, iar orientarea celor 2% catre asociatiile culturale este dramatic de mica. Abia aici este de tras un semnal de alarma, cu atat mai mult cu cat numarul de asociatii culturale, de oameni implicati si de evenimente organizate de aceste asociatii reprezinta un indicator al vitalitatii culturale a unui oras. In acest context, strategia de viitor trebuie sa aiba un capitol special dedicat asociatiilor culturale, programelor de finantare in cultura si dezvoltarii spiritului asociativ, precum si al competentelor manageriale in cultura, ceea ce ar duce la cresterea ofertei culturale, a consumului cultural si, nu in ultimul rand, a atragerii fondurilor in proiecte europene. Altminteri, ramanem un oras al carui consum cultural depinde de oferta institutionala, traditionalist, cu vitalitate redusa, cu capacitate mica de a experimenta si de a exporta trenduri.
Avem un studiu. Ce facem cu el?
George Onofrei
„Inteligent, agreabil, neglijent.“ In ordine, astfel isi caracterizeaza iesenii orasul in care locuiesc. Studiul de Consum Cultural dat publicitatii in aceasta saptamana si comandat de Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana Asociatiei AXIS arata Iasul nici prea-prea, nici foarte-foarte. Nu se astepta nimeni sa descopere vreo minune in materie de cultura pe paine, dupa cum si prezenta in studiu a locurilor comune nu surprinde. E drept, o spun de la inceput, anumite procente sau raspunsuri par a fi fost influentate de cel care a comandat „muzica“, dar de aici si pana la a contesta calitatea sociologica a muncii celor de la AXIS e cale lunga. Se stie ca, fara exceptie, finantatorul unei cercetari sociologice indulceste intotdeauna cifrele, in limite insa convenite cu sondorul, cat acesta din urma sa se inscrie in marja de eroare (la care se mai poate adauga un plus/minus x la suta suplimentar, de „bun-simt“) si sa nu isi strice „firma“.
Un prim aspect care mi se pare important este acela ca studentii au fost exclusi din sondaj, fiind chestionata doar populatia stabila, asa cum a fost ea definita si de Recensamantul Populatiei. Cu aceasta realitate in fata, ne dam seama ca, in conditiile in care tinerii care studiaza in universitatile Iasului nu au constituit obiectul barometrului, rezultatele trebuie privite cu mai multa ingaduinta, devenind plauzibile la o analiza mai atenta. Totusi, studentii sunt cei care dau vitalitatea orasului Iasi. E suficient sa ne aducem aminte cum arata urbea de sarbatori sau vara, cand acestia sunt plecati in vacanta. Peisajul central (cu precadere Copoul) devine dezolant. Atunci ce ne ramane pentru studiu? Probabil populatia marilor cartiere muncitoresti, populatia imbatranita a Iasului, populatia fragila si fragilizata din punct de vedere social. Adica votantii de la alegerile locale, mai pe scurt. Privesti mai ingaduitor cifrele dupa ce ai ideea asta in cap si studiul per ansamblul sau chiar cu o oarecare duiosie.
Angela Similea si Justin Bieber, in aceeasi categorie muzicala
Din multe puncte de vedere, cifrele pentru orasul Iasi sunt in media Barometrului de Consum Cultural national, cel despre care am tot scris in saptamanile trecute in paginile „Suplimentului de cultura“. Personal, m-a amuzat ca mai multi ieseni declara ca prefera muzica simfonica decat rock-ul (6,5% vs. 5%). La fel, nu prea inteleg categoria „muzica usoarapop“. Sa fie un alt fel de a intreba: ascultati muzica de Angela Similea/Justin Bieber?
In prezentarea sa de la Primarie, profesorul de sociologie Adrian Netedu, coordonatorul studiului, a atras, pe drept cuvant, atentia ca exista tendinta ca la anumite intrebari publicul sa nu fie tocmai cinstit in raspunsurile sale (vezi doar 2,1% amatori de manele in orasul Iasi).
In privinta scriitorilor preferati – nici o surpriza. Asa cum a reiesit din toate barometrele nationale, clasicii literaturii romane sunt „la mare cautare“, cu un top 3 constituit din Eminescu, Creanga si Sadoveanu. E vorba despre acei autori studiati la scoala. La fel, intre a fi autor „preferat“ si a fi autor „citit in ultima luna“ se casca un hau urias.
Am citit cu mare atentie cum isi evalueaza iesenii orasul, cu punctele lui forte si cele slabe. Rezulta din raspunsurile la mai multe dintre intrebarile barometrului ca Palas Mall a intrat puternic in constiinta orasului, tinde sa egaleze maine-poimaine Palatul Culturii (de altfel sunt si vecine cele doua… obiective culturale). In privinta minusurilor Iasului, conlocuitorii determina in mod corect problemele „metropolei“. E ciudat ca nu apare niciunde in prezentarea pusa la dispozitia presei lipsa teilor de pe Stefan cel Mare, in conditiile in care insusi primarul Gheorghe Nichita recunostea intr-o emisiune televizata, de curand, ca, potrivit unui sondaj de uz intern comandat de PSD Iasi, iesenii si-ar dori pastrarea in forma actuala a pietonalului Stefan cel Mare, insa cu teii la loc.
O fi fost tot o chestiune ce tine de… „fundalul muzical“ comandat.
M-a bucurat ca intre punctele slabe ale orasului au aparut si celebrele croncanitoare, ciorile, cele pe care domnul viceprimar Chirica voia sa le vaneze cu furtunul asta iarna prin Copou, ca sa le ude si sa inghete. Intre timp, a sosit primavara.
Strategia Iasului, dupa Pastele ortodox
Poate ca tonul meu pare neserios, insa tinand cont de toate intamplarile din ultima vreme ce vizeaza „eforturile“ Iasului pentru a obtine titlul de Capitala Culturala Europeana, e greu, chiar imposibil sa (te/le) mai iei in serios. Saptamana trecuta, presedintele Fundatiei Iasi – Capitala Culturala Europeana, Gheorghe Nichita (care ocupa si functia de primar, pentru cine nu cunoaste), a decis desfacerea contractului de munca al fostului director executiv al institutiei, Daniela Cujba. Motivul: managementul defectuos. Acest episod survine aceluia de pe la inceputul anului, cand, de aceasta data, primarul Iasului, nu presedintele fundatiei, a tunat si fulgerat in plenul Consiliului Local impotriva unuia dintre vicepresedintii fundatiei, Florin Cintic, cel care afirmase la un post de televiziune local ca fraiele ONG-ului Iasi Capitala… sunt in mainile Danielei Cujba si ale unor „fatuci din Primarie“. Istoria mai retine si alte episoade, printre care cel mai semnificativ a fost eliminarea din proiect a europarlamentarului Catalin Ivan, care initiase cu ani inainte de Fundatia Primariei o Asociatie Iasi – Capitala Culturala Europeana.
Pe 15 aprilie, dupa Pastele ortodox, urmeaza a fi prezentata strategia culturala a Iasului, finalizata intre timp de Florin Cintic. Insa, dupa cum a declarat acesta chiar la prezentarea Studiului de Consum Cultural al Iasului, s-a luat act de datele prezentate, dar ele nici nu ajuta, nici nu incurca pe nimeni in creionarea conceptului de candidatura a Iasului.
Galerie foto
