O poveste cu crime in serie l-a pus pe urmele misterioaselor puteri ale unei inteligente nonumane. La un moment dat, in prestigiosul sau laborator de la Universitatea Harvard, Slama nu a mai stiut ce sa creada: plosnitele sale de cultura sufereau sase, chiar sapte metamorfoze larvare in loc de cinci – regula absoluta pentru aceasta specie. Si larvele mureau inainte de a ajunge la stadiul de adult. In cele din urma, Slama a gasit explicatia: un exces de hormoni juvenili. Dar din ce cauza? Dupa ce a examinat fara nici un rezultat toti factorii de contaminare posibili, a constatat ca mai ramasese unul singur: paginile de ziar asezate in vasele de cultura. Slama incepe apoi o serie de experimente care ii lasa perplecsi pe colaboratorii sai: pune plosnitele sa mearga pe diverse ziare si reviste, de la „Washington Post“ la „Pravda“ si de la „Le Figaro“ la „Times“ si „Tempo di Roma“. Nici o perturbare de natura hormonala. Indata insa ce plosnitele sunt plasate pe pagini de la „New York Times“, ziar la care este abonat laboratorul, larvele continua sa se metamorfozeze pana la moarte. (…) Dupa o investigatie dusa pana la limita obsesie, neobositul Slama a descoperit ca toti arborii taiati pentru fabricarea pastei de hartie destinata ziarului „New York Times“ (brad canadian si zada) provin dintr-o padure infestata cu… plosnite. Si astfel devine convins ca decesul ganganiilor sale din laborator nu este un simplu accident – ci o crima –, mai mult decat atat, o crima postuma. Oricat de incredibil ar parea, substanta letala sintetizata de copacii respectivi ramane activa chiar si in pasta de hartie, in ciuda tuturor prelucrarilor chimice si termice pe care le sufera lemnul in acest proces.“ (Dictionarul imposibilului, Didier Van Cauwelaert, Baroque Books & Arts, 2014, trad. de Adriana Badescu) L-am gasit pe dl Slama, e cercetator la Institutul de Entomologie din Ceské Budejovice (slama@entu.cas.cz). O sa-i scriu negresit.