Ajuns la cea de a patra editie, evenimentul isi propune sa marcheze reusitele anuale ale industriei editoriale romanesti, cu scopul declarat de a atrage atentia publicului asupra celor mai bune produse editoriale autohtone, in contextul in care se vorbeste tot mai mult de o criza a lecturii, a cartii sau a literaturii de calitate, explica organizatorii pe site-ul Galei.
Oana Boca Stanescu si Ioana Grunwald, cele doua minti din spatele conceptului „Bun de Tipar“, au constatat ca si anul acesta, al patrulea consecutiv, a crescut numarul proiectelor inscrise in concurs. Astfel, fata de 2014, concureaza pentru cele zece premii cu peste 15% mai multe titluri. De altfel, evenimentul se afla intr-o continua expansiune de la lansarea sa in 2012, cand au participat 70 de institutii si aproximativ 500 de titluri. Categoria care detine recordul in ceea ce priveste numarul de proiecte inscrise in concurs pentru editia a patra este cea dedicata traducerilor: peste 200 de aplicatii.
Cea mai mare crestere a numarului de aplicatii s-a inregistrat la categoria „Cel mai bun redactor/ingrijitor de editie“, unde numarul proiectelor inscrise in competitie este triplu fata de cel al aplicatiilor depuse anul trecut. De asemenea, si la categoria „Cea mai buna biblioteca a anului“ exista o crestere a numarului de proiecte inscrise in concurs, cu aproximativ 30%. O crestere semnificativa – de peste 20% – s-a putut observa si in ceea ce priveste numarul candidatilor care concureaza pentru prima data la Gala Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar“, se arata intr-un comunicat de presa prin care se anunta pre-bilantul editiei din acest an. „Faptul ca, in ciuda tuturor statisticilor pesimiste privind lumea cartii, avem in lista candidati la sectiunea «Best New Entry» ne incurajeaza“, au precizat organizatorii.
Juriul editiei din acest an este format din Mircea Vasilescu (presedinte), redactor-sef al saptamanalului „Dilema Veche“, eseist, critic, istoric literar, jurnalist; Simona Kessler, agent literar; Cosmin Ciotlos, critic literar („Romania literara“); Luca Niculescu, redactor-sef al RFI Romania; Oana Valentina Suciu, lector dr. la Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; Victoria Patrascu, autoare de carti pentru copii; Carmen Apetrei, director Departament Grafica al Facultatii de Arte Plastice din cadrul Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti; Cristina Foarfa, editor coordonator Bookaholic; Tudor Cretu, directorul Bibliotecii Judetene Timis; Daniel Voinea, brand manager Carturesti.
Gala „Bun de Tipar“ este organizata de Asociatia Headsome Communication si Asociatia Editorilor din Romania (AER), in parteneriat cu Dacia, cu sprijinul Ministerului Culturii, al Bibliotecii Nationale a Romaniei si al Institutului Cultural Roman. Incepand cu cea de a III-a editie (2014), Gala „Bun de Tipar“ are propriile trofee, realizate de artistii vizuali Laurentiu Midvichi si Eugen Ilina.
„Nu ne-a fost usor sa urnim din loc breasla editorilor de carte“
Interviu cu Oana Boca, manager general Headsome Communication, principalul organizator al Galei „Bun de Tipar“
Gala Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar“ a ajuns la a patra editie „in ciuda dificultatilor“, dupa cum se mentioneaza in comunicatul de presa aferent evenimentului. Care sunt dificultatile care stau in calea organizarii unei astfel de manifestari?
Cel mai dificil hop pe care trebuie sa il trecem, an de an, in organizarea Galei Industriei de Carte din Romania este acela legat de bani, anume de fondurile pe care trebuie sa le atragem pentru a putea face posibila aceasta „aventura“. Si aici, ca in orice alt proiect care are drept pretext cartea/autorii, regasim fondurile publice ajustate, iar pe cei din privat prea putin interesati sa se asocieze cu asa un proiect de nisa. Avem, insa, noroc ca Dacia e alaturi de noi, de trei ani, iar anul acesta am spart gheata si cu cei de la Banca Transilvania, cu care, in mod prea putin cautat, pur si simplu ne suprapunem in sigle, cei de la Printescu ne ajuta, de doi ani, sa tiparim toate materialele promotionale, iar Valvis ne sustin in organizarea cocktailului de bun-venit.
Apoi, nu ne-a fost simplu, si nici astazi, la cea de a patra editie nu ne este, sa urnim din loc breasla, sa incercam sa punem „caramizi“ la ceea ce in tari cu o istorie sanatoasa a lecturii exista: sentimentul solidaritatii de breasla.
Si, daca vreti sa intram si in „bucatarie“, trebuie sa admitem ca nu e simplu nici sa tii piept acestui proiect in doar doi oameni: eu si colega mea, Ioana Grunwald: de la revizuirea regulamentului, jurizare, comunicare, pana la regia video a spectacolului de decernare a premiilor.
De ce sunteti doar voi doua?
Gala e organizata doar de mine si de Ioana, deoarece noi doua suntem parte a Headsome Communication, care e organizatorul principal. Ar fi nevoie sa luam si alti oameni alaturi de noi, dar nu ne permitem sa platim colaboratori. Putinii bani stransi abia ne ajung pentru plata productiei, a trofeelor sau premii. Ba, ca sa economisim bani, eu am invatat sa fac regie de spectacole.
Gala creste de la an la an, ceea ce ne poate indica si faptul ca un domeniu destul de suferind, piata de carte, este totusi inca dinamic. Cum vezi aceasta evolutie?
Cred ca ne indreptam spre o lume in care proiectele, indiferent de domeniu, tind sa se niseze, ceea ce inseamna ca, asa cum tine sa ne linisteasca folclorul urban, „e loc pentru toata lumea“.
Nu stiu daca ati remarcat, dar noi am lansat acest proiect in 2012, poate anul de apogeu al declinului pietei de carte din Romania. Si, in ciuda tuturor greutatilor financiare contabilizate de toata lumea, la fiecare editie a Galei am avut concurenti la sectiunea „Best New Entry (edituri si librarii)“, ceea ce justifica povestea cu dinamismul.
Jurizarea celor peste 750 de proiecte inscrise in concurs se face in doua etape, dupa cum reiese din acelasi comunicat de presa amintit. Una a avut loc pe 8 aprilie, cea de a doua urmeaza pe 22 aprilie. In ce consta fiecare runda de jurizare?
Ba va mai exista si o a treia etapa de jurizare, in luna mai.
La prima intalnire, cea din data de 8 aprilie, cei noua membri ai juriului s-au familiarizat cu proiecte inscrise anul acesta in competitie – desigur, cele mai multe dintre ele le erau familiare, fiecaruia in parte, deoarece la fiecare editie a Galei Industriei de Carte din Romania avem grija sa selectam in lista juratilor specialisti pentru fiecare categorie de premii in parte: pentru cartile frumoase, pentru productia editoriala, traduceri, campaniile de comunicare, biblioteci s.a.m.d.
In cadrul celei de a doua intalniri, cea din 22 aprilie, membrilor juriului le revine misiunea de a alege finalistii acestei editii a Galei, iar la jurizarea din mai membrii juriului vor trebui sa ne comunice castigatorii.
Nu e simplu sa faci parte din juriul Galei „Bun de Tipar“, cel mai ambitios proiect dedicat excelentei editoriale, singurul care isi propune sa ii faca cunoscuti pe toti „actorii“ din industria publishingului de carte autohton: de la oamenii si proiectele care se nasc in edituri, pana la reusitele din biblioteci, librarii sau tipografii.
Anul acesta, cele peste 750 de proiecte reprezinta recordul de pana acum, ceea ce inseamna ca misiunea juriului va fi si mai complicata!
Cum a fost editia a III-a?
„Sunt foarte emotionata ca am primit acest premiu, marturisesc ca l-am dorit. Cine nu isi doreste un premiu? Face bine corpului, la metabolism, la orgoliu. Nu m-as fi gandit ca o sa-l iau. Vreau sa va spun, desi femeile nu-si dezvaluie varsta, dar la varsta mea pot sa trec peste cochetarie, ca in foarte putine zile implinesc, nici mie nu imi vine a crede, 90 de ani. Si 60 de ani de la aparitia primei mele traduceri. Asa cum vedeti, eu lucrez cu deceniile. Pot sa spun ca este cel mai frumos dar pe care l-am primit de ziua mea. Incep sa fiu mandra de mine“, declara anul trecut traducatoarea Antoaneta Ralian, la decernarea Premiului special al juriului pentru intreaga activitate in cadrul Galei Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar“.
Invingatoarea celei de-a treia editii a evenimentului, la care au participat 120 de institutii cu 700 de proiecte, a fost Editura Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi, care a avut cele mai multe nominalizari si a obtinut, implicit, cele mai multe premii. Editorii universitari ieseni au concurat la patru categorii (cea mai buna carte de non-fictiune, cea mai buna carte de stiinta, cea mai buna colectie si cel mai bun redactor) si le-au castigat pe doua. In plus, editura celei mai vechi institutii de invatamant superior din Romania a primit si Premiul special al juriului pentru excelenta editoriala.
Galerie foto
