Cu barca, de la Chisinau la Cernauti
La conferinta de presa care a avut loc pe 17 aprilie la Palatul Roznovanu, in prezenta primarului Gheorghe Nichita, a noului director al fundatiei, Dan Dobos, si a inspectorului scolar general, Camelia Gavrila, Florin Cintic a insistat in mod repetat asupra faptului ca acest concept al Iasului pentru cursa din 2021 „nu este brandul orasului“ si ca nu reprezinta imaginea orasului de acum, ci cea care trebuie sa fie pana in 2021. De altfel, Iasul nici nu pare inca a fi „Interfata Rasariteana a Culturii Europene“ sau versiunea in engleza a sloganului lansat de Fundatia Iasi Capitala Culturala Europeana – „Easterly Hub of European Culture“. „Conceptul trebuie sa fie clar, limpede si usor de tinut minte, sa arate elementele componente care structureaza dosarul si sa poata trimite la tinta finala a programului. El pleaca de la identitatea culturala a orasului, se axeaza pe argumente specifice, identifica un orizont de actiune“, a explicat Florin Cintic. Practic, in jurul acestui concept lansat saptamana trecuta de catre fundatie, se va construi intreg dosarul de candidatura care trebuie sa fie finalizat pana la sfarsitul anului, iar toate proiectele trebuie sa fie ghidate pe aceasta linie – relatia cu Chisinaul si Cernautiul.
Acesta este si punctul forte al conceptului in ochii primarului Iasului, Gheorghe Nichita, care a vorbit la conferinta de presa despre faptul ca orasul trebuie sa isi deschida „portile culturale“ catre Chisinau si Republica Moldova. „Denumirea de «Iasi 2021 – Interfata Rasariteana a Culturii Europene» este o idee pe care am lansat-o mai demult si pe care am identificat-o in discutiile purtate cu numerosi oameni de cultura. Chiar actualul presedinte al Romaniei, pe atunci primar al Sibiului, spunea ca Iasul ar avea o sansa foarte mare daca ar deveni un vector de cultura catre Moldova si Ucraina, mai precis Chisinau si Cernauti, orasele infratite cu Iasul“, a spus primarul, precizand ca usa este inca deschisa celor care sunt interesati sa aduca propuneri de imbunatatire a ideilor lansate de fundatie.
Culturile din Sibiu si hub-urile iesene
Cum s-a ajuns la ideea acestui concept? Florin Cintic explica faptul ca, pe langa consultarea documentelor de participare ale Comisiei Europene si reglementarile nationale, s-a discutat atat formal, in cadrul unor dezbateri, cat si informal, cu managerii culturali ai institutiilor publice din Iasi, antreprenori culturali, artisti, ONG-uri de profil, dar si cu oameni cu experienta „din domeniul industriilor creative sau al managementului cultural european“. Florin Cintic a mai precizat ca s-a asteptat elaborarea conceptului si rezultatele Barometrului cultural prezentat de Asociatia AXIS in martie 2015, insa niciunul din felurile in care vedeau iesenii reprezentat orasul lor nu s-a regasit in relatia concept-slogan-sigla. In barometrul realizat de AXIS, iesenii au votat ca intr-o sintagma care sa caracterizeze orasul ar trebui sa existe cuvintele cultura, studentesc, istoric, insa la momentul respectiv, Florin Cintic a argumentat ca astfel de elemente „se gasesc si in toate celelalte orase candidate din Romania“ si ca Iasul trebuie sa se promoveze „prin originalitatea conceptului“.
In afara de hub-ul sau interfata culturii europene, au mai existat si alte propuneri care sa delimiteze conceptul strategiei Iasului pentru cursa din 2021. Una dintre acestea a fost ridicata inclusiv in asa-numita „campanie de teasing“, in care fundatia a vorbit despre „Trecutul ne recomanda, viitorul ne apartine“ . Apoi au mai fost luate in considerare atat o propunere mai veche de brand al orasului, „Iasi – orasul inspiratiei“, cat si o propunere din partea directorului firmei Rofilco, regizorul si profesorul universitar Alex Condurache, care a sugerat ca Iasul este legat intotdeauna de ideea aceasta de timp, de la traditie la istorie. Astfel, acesta din urma a propus un slogan „Take your time/Oleaca de ragaz“, la care s-a renuntat in procesul de selectie. A mai existat si propunerea directorului Muzeului Literaturii Romane din Iasi, scriitorul Dan Lungu, care a sugerat incercarea gasirii unei „problematizari graduale in jurul ideii de «ospitalitate»“. Florin Cintic a respins in conferinta de presa aceasta idee, aducand iarasi argumentul originalitatii, facand trimitere la faptul ca toate orasele care candideaza la aceasta pozitie in 2021 se pot recomanda ca fiind ospitaliere. Acesta a mai spus si ca s-a renuntat la propunerea initiala de slogan – „Let’s cross the borders“ –, considerata a fi improprie in contextul agresiunilor Rusiei si al razboiului din Ucraina.
In fine, una dintre cele mai concrete propuneri ale societatii civile a venit din partea firmei Namogo, concretizata sub doua sloganuri – „Orasul pentru care toti oamenii sunt frumosi“ si „Ura nu are loc in cultura“. Desi reprezentantii Namogo nu au mai dorit sa comenteze subiectul, cand au fost contactati de „Suplimentul de cultura“, la inceputul lunii martie, cand au lansat conceptul, au precizat ca initiativele oficiale „pot fi fundamental imbunatatite“ si ca „orice discutie despre viitorul cultural al orasului nu poate ignora faptul ca orasul are experienta unei tragedii produse printr-o grava prabusire morala si culturala – Pogromul din 1941. Astfel, ranile trecutului trebuie depasite si folosite ca un prilej de imbratisare a unei culturi si a unei educatii cu o profunda dimensiune umanista“. Acestia au considerat ca identitatea orasului nu ar trebui construita pe un element comod, pozitiv, „usor de impachetat si de comunicat“, ci pe aceste aspecte care sunt mai dificile, pentru a demonstra ca exista resursele unei eventuale schimbari. „Demonstram ca avem resurse interioare pentru a transforma, prin cultura, acest rau si tipul de gandire care l-a provocat sau inlesnit in sursa de regenerare a binelui din noi. Scopul acestui demers este ca tot mai multi ieseni sa priveasca diversitatea persoanelor, etniilor si grupurilor culturale ca normala, benefica si un prilej de imbogatire spirituala pentru toti“, au mai spus cei de la Namogo.
In 2007, la candidatura pentru Capitala Culturala Europeana, Sibiul a propus si a pastrat ca slogan „Sibiu – City of Culture, City of Cultures“/„Sibiu – un oras al culturii, un oras al culturilor“. Mergand pe aceasta tema a multiculturalitatii si a felului in care aceasta se regaseste in viata orasului, Sibiul a avut un slogan foarte apreciat de catre presa vremii si care a devenit cumva unul dintre moto-urile ulterioare ale orasului. Sub aceast slogan, in Sibiu s-au desfasurat peste 2.000 de evenimente culturale, din toate domeniile.
La drum cu Sfanta Parascheva
In cadrul prezentarii organizate la Primaria Municipiului Iasi, Florin Cintic a tinut si sa defineasca acest concept, pentru a oferi un cadru de care sa se tina cont atunci cand se vor depune viitoarele proiecte. Acesta a insistat de mai multe ori asupra faptului ca acest concept nu reflecta starea actuala a orasului, iar fiindca „titlul de capitala nu se acorda pentru ceea ce este orasul, ci pentru ceea ce isi propune sa devina“, conceptul a fost gandit sa fie unul „proiectiv“. „Conceptul trebuie sa fie proiectiv, sa dea o alta dimensiune ofertei culturale existente, sa o dezvolte si sa o diversifice. Criteriul dimensiunii europene a programului cultural propus este esential. E de ajutor, deci, daca raportarea la Europa apare explicit in titlu. Calitatea si specificitatea programului cultural fac diferenta intre competitori, conceptul trebuie, asadar, sa arate, inca din slogan, cum se diferentiaza Iasul de ceilalti competitori si care este tinta pentru 2021“, a precizat Florin Cintic.
Acesta a spus ca rolul Iasului trebuie gandit, in acest concept, ca fiind un oras ce are o buna traditie si o oferta consistenta a evenimentelor culturale la nivel european, fiind nevoie ca pana in 2021 sa devina un punct de comunicare intre Uniunea Europeana si Est. Acesta a argumentat ca Iasul ar fi cea mai estica metropola a UE si ca specificitatea europeana ii da o pozitie unica. „Exista doua dimensiuni care individualizeaza Iasul in raport cu alti competitori din tara – deschiderea transfrontaliera catre Chisinau si Cernauti si organizarea celui mai important pelerinaj spiritual rasaritean in jurul caruia s-au construit Sarbatorile Iasului si care aduce anual un milion de vizitatori in decursul catorva zile“, a adaugat Cintic.
Vicepresedintele fundatiei a incercat sa explice si folosirea cuvantului interfata, hub din engleza, descris de multe persoane dupa lansarea conceptului ca fiind unul greoi, dificil de digerat si care nu ar trebui folosit intr-o sintagma ca un slogan, care trebuie sa fie atragator si simplu de retinut. Florin Cintic a argumentat ca termenul ar sugera un punct de conexiune, un nod de retea, de conectare a surselor diferite si de dialog. „Intocmai acest dialog ne poate ajuta“, a spus acesta, precizand ca Iasul trebuie sa devina o interfata pentru regiunea Moldovei, atat in tara, cat si pe partea cealalta a Prutului.
Proiectele se pot depune incepand cu 4 mai
La acelasi eveniment, vicepresedintele fundatiei a precizat si agenda din perioada urmatoare, specificand ca s-au stabilit inclusiv datele la care se poate incepe depunerea de proiecte. Pana pe 30 aprilie, fundatia si Primaria si-au luat angajamentul de a gasi un partener pentru identitate vizuala si care sa redacteze si un program de comunicare cu iesenii, dar si sa angajeze un director executiv al fundatiei. Scrierea dosarului pentru candidatura va incepe pe 4 mai si se va incheia la sfarsitul aceleiasi luni, cand o firma specializata va fi angajata atat pentru redactare, cat si pentru selectarea evenimentelor pentru agenda anului 2021. Proiectele se pot depune de pe 4 mai pana la finalul lunii iulie, dosarul de candidatura se va scrie pana pe 31 august si se va definitiva pana la finalul lui septembrie, iar luni, 5 octombrie, acesta trebuie depus la Ministerul Culturii.
Conform conceptului si strategiei prezentate, orice institutie de cultura sau de educatie, publica sau privata, ONG-uri, antreprenori creativi sau artisti individuali pot sa depuna proiecte culturale pentru agenda anului 2021. Acestia insa trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Proiectele trebuie sa includa o dimensiune europeana, fie prin parteneriate, coproductii, public-tinta din mai multe tari, sa genereze o dezvoltare catre Chisinau si/sau Cernauti sau sa stabileasca parteneriate cu institutii din orasele acestea, sa urmareasca o tinta educativa sau formativa pentru public, sa propuna proiecte de industrii creative care sa ajute la dezvoltarea regiunii si sa contribuie la promovarea pe plan european a creatiilor iesene. „Avand in vedere potentialul creativ al Iasului, recomandabile in configurarea identitatii vizuale a dosarului de candidatura sunt folosirea creatiilor originale ale artistilor ieseni si evitarea utilizarii elementelor serializate, impersonale, obisnuite in publicitatea comerciala“, se precizeaza in prezentarea conceptului.
Orice proiect depus trebuie sa atinga trei ramuri ale conceptului gandite de organizatori – memoria responsabila (care cuprinde activitati ce privesc istoria orasului, identitatea regionala), cultura vie (evenimentele culturale, aici este dat ca exemplu Festivalul International al Educatiei) si spiritualitatea implicata. Pentru aceasta din urma, fundatia propune realizarea de proiecte care sa puna in evidenta turismul de patrimoniu, cel religios si pastrarea legaturilor cu comunitatile de langa manastirile Iasului.
De-a dura cu Cronos
Cu ocazia prezentarii conceptului, a fost realizat si un logo care ar urma sa insoteasca Iasul peste tot in prezentarile oficiale pentru cursa din 2021. Acesta a fost realizat de Felix Aftene, directorul Uniunii Artistilor Plastici din Romania, Filiala Iasi, si are o simbolistica cel putin incifrata. Desenul, mai explicativ in versiunea sa orginala, ca pictura, si nu in varianta stilizata prezentata de fundatie, intruchipeaza un om cu aripi care se contorsioneaza pe spate, incercand sa isi atinga cu mainile degetele de la picioare, existand un mic spatiu pana la a face asta in partea dreapta a imaginii, care ar simboliza deschiderea catre Est, implicit catre Chisinau si Cernauti. „Este o imagine stilizata a lui Cronos, a timpului si istoriei, un timp circular, mitic, spiritualizat. Este, de asemenea, o imagine care nu exclude elementele de umanitate ale culturii si care arata conexiunea spirituala a intregului proiect si, nu in ultimul rand, deschiderea catre Est“, a deslusit reprezentarea grafica Florin Cintic. Primarul Iasului s-a aratat oarecum rezervat in o comenta logo-ul la conferinta de presa, precizand doar ca se mai pot face modificari asupra acesteia pana la inceperea scrierii proiectului.
Primarul nu este insa singurul rezervat cu privire la forma si reprezentativitatea logo-ului respectiv pentru Iasi si pentru cursa din 2021. Contactat de catre „Suplimentul de cultura“, artistul vizual Dan Perjovschi a precizat ca logo-ul pare invechit si metaforic. „Putea fi ceva nasol de tot, asa, logo-ul este, pentru mine, un cerc inchis (nu zic vicios, nu zic muscat degetele de la picioare si nici autosuficient). Un barbat in cerc cu aripa. Arata putintel invechit si metaforic… As fi preferat ceva contemporan, viu, deschis si colorat (ati vazut vreodata logo-urile Barcelonei?). Iasul are artisti exceptionali, cu ochi si viziune actuala si globala. Ar fi putut sa ii foloseasca. Asa, pare un logo pentru Iasi – Capitala Moldovei anii ’80. Iar aripa aia parca-i un pumnal infipt in spate. Sau poate asta-i clenciul si nu m-am prins eu“, a spus Dan Perjovschi.
Prinsa in aceasta metafora a timpului, reprezentata de acel Cronos contorsionist, cursa pentru Capitala Culturala Europeana a capitalei Moldovei pare ca urmeaza un traseu similar – incearca sa se prinda de coada si ajunge sa se invarta in cerc.