Cele mai disputate categorii au fost „Cea mai buna carte de nonfictiune a anului“ si „Cea mai buna traducere“, fiecare cu cate zece nominalizari. Prima a fost castigata de Mirel Banica, cu excelenta sa lucrare Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor in Romania contemporana, aparuta la Polirom. „Chiar ieri a aparut chipul parintelui Arsenie Boca si apare din ce in ce mai des, deci e o tot mai mare nevoie de miracole in Romania. (…) Noi suntem in aceasta seara aici pentru ca iubim foarte mult cartile, pentru ca suntem legati visceral de ele. Dedic acest premiu Editurii Polirom, care a crezut intr-un proiect lung de patru ani de zile“, a declarat Mirel Banica, la ceremonia de decernare, care a avut loc pe 14 mai in Aula Bibliotecii Nationale din Bucuresti.
Premiul pentru a doua cea mai disputata categorie a fost impartit de doua traducatoare, Adriana Liciu si Luminita Munteanu. „Aceasta traducere cu care am castigat este traducerea mea preferata din Orhan Pamuk. Dar va marturisesc si faptul ca, odata o traducere terminata, prefer sa nu o mai recitesc, pentru ca de fiecare data cand deschid o carte tradusa de mine dau peste cate un pasaj care nu imi place deloc, ceea ce imi creeaza angoase teribile si as vrea sa o iau de la capat. Ceea ce, de multe ori, este imposibil“, a precizat Luminita Munteanu, traducatoarea romanului Casa tacerii.
Momentele savuroase ale galei au fost create de noul director al Centrului Ceh din Romania, František Zachoval, si de noul Cod Penal. Primul s-a incapatanat sa citeasca in romaneste toate titlurile de volume si numele autorilor nominalizati la categoria „cea mai frumoasa carte a anului, conceptie grafica“, starnind rasetele, dar si admiratia publicului, care l-a aplaudat mai mult decat a facut-o cu volumele nominalizate.
Cel de-al doilea i-a luat prin surprindere pe spectatori si i-a facut sa rada in acelasi timp, datorita modului cum a decurs insiruirea de cuvinte din prezentarea categoriei „Cea mai buna carte de stiinta a anului“.
„Nominalizarile sunt: Codul penal“, a citit prezentatorul acestei subcategorii. Din acel moment, multi dintre cei din sala nu au mai auzit si continuarea. „Comentariu pe articole (art. 1-446) de G. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile.“ Gluma involuntara fusese deja savurata.
Unii laureati s-au aflat pentru a doua oara consecutiv pe scena Galei Industriei de Carte „Bun de tipar“. Libraria Humanitas de la Cismigiu din Bucuresti a castigat si anul acesta, si anul trecut, la categoria „Cea mai buna librarie“. Iar categoria „cel mai bun audiobook“ este dominata de Editura Casa Radio.
Gala „Bun de Tipar“ incurajeaza bibliotecile satesti, asa incat si anul acesta categoria „cea mai buna biblioteca“ a fost impartita intre un oras important, Sibiu, cu Biblioteca judeteana „Astra“, si o comuna, Hangu, din judetul Neamt, cu biblioteca sa infiintata in 1898. „Multumesc colaboratorilor si celor care au crezut in noi“, a declarat, cu timiditate, bibliotecara Liliana Pintea, de la mica, dar dinamica biblioteca nemteana.
Singura categorie la care juriul nu a gasit pe nimeni demn sa fie declarat castigator a fost cea pentru cea mai buna tipografie. Tocmai tipografii, practic, nu au primit „bun de tipar“.
Laureatii editiei a IV-a a Galei Industriei de Carte din Romania „Bun de Tipar“
Categoria „Cea mai frumoasa carte a anului“:
– carte ilustrata: In fata blocului. O colectie de 55 de jocuri si „faze“ ale generatiei cu cheia la gat, de Vlad Tomei, Mihai Gheorghe
– conceptie grafica: Radu Manelici, pentru volumul Ioana Nemes. Carte de artist, concept si editor: Alina Serban
Mentiunea speciala a juriului: Ana-Maria Nica si Alexandru Ciubotariu, pentru volumul Sa crestem mici: carte pentru cei mici care trebuie neaparat citita de cei mari, de Laura Grünberg
Categoria „Cea mai buna carte a anului“:
– beletristica: 1989, de Adrian Buz
Mentiunea speciala a juriului: Si cuvintele sint o provincie, de Adela Greceanu
– nonfictiune: Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor in Romania contemporana, de Mirel Banica
– carte pentru copii si tineret: Domnisoara Poimiine si joaca de-a Timpul, de Adina Rosetti si Cristiana Radu
– carte de stiinta: Proiectul feroviar romanesc (1842-1916), de Toader Popescu
– carte de popularizare: Stirbey: resedinte, mosii, ctitorii, de Oana Marinache
Mentiunea speciala a juriului: Basarabia. Colonistii germani de la Marea Neagra, de Ute Schmidt, traducere de Cristina Grossu-Chiriac
Categoria „Cea mai buna care netiparita“
– audiobook: Scrisoare deschisa sau Nu ma mai asteptati la ore mici, de Mariana Marin
– e-book: Casele vietilor noastre, antologie
Categoria „Cea mai buna traducere“
– Laur, de Evgheni Vodolazkin, traducere din limba rusa de Adriana Liciu
– Casa tacerii, de Orhan Pamuk, traducere din limba turca de Luminita Munteanu
Categoria „Cea mai buna colectie“
– Savoir-Vivre (Baroque Books and Arts)
Categoria „Cea mai buna biblioteca“
– Biblioteca Judeteana „Astra“ Sibiu
– Biblioteca Comunala Hangu
Categoria „Cea mai buna librarie“
– Humanitas de la Cismigiu (Bucuresti)
Mentiunea speciala a juriului:
Book Corner Librarium (Cluj-Napoca)
Categoria „Cea mai buna tipografie“ – premiul nu a fost acordat.
Categoria „Bestseller romanesc“
– Pas cu pas de Klaus Iohannis
Categoria „Best new entry“
– edituri: Editura Ozalid
– librarii: Libraria Bizantina
Mentiunea speciala a juriului: Libraria Habitus
Premii speciale
– cel mai bun redactor/ingrijitor de editie: Catalin Strat (ingrijire de editie) pentru Podul Mogosoaiei. Povestea unei strazi de Gheorghe Crutzescu; Eugenia Dima (ingrijitor de editie) pentru Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro in cultura romana (versiunea lui Alecu Vacarescu)
– cea mai buna campanie de marketing/PR/CSR: „Cartile copilariei in fiecare casa“, Asociatia Curtea Veche
Mentiunea speciala a juriului: „Cartile pefata“ (Victor Miron)