Se fac transferuri ca la fotbal. Pe fata. Fara rusine, fara nici o remuscare. Cine da mai mult are castig de cauza. Nu mai conteaza stanga, nici dreapta, important e avantajul imediat. Ce strategii, ce frica de alegatori? Zilele trecute, un senator al opozitiei a trecut la UNPR. Ba chiar si un pesedist a trecut la uneperisti, semn ca relatiile PSD-UNPR se vor tensiona cat de curand.
Te intrebi insa ce-i mana pe baietii veseli din politica inspre partidul lui Gabriel Oprea? Interesul national? Da’ de unde. UNPR are deja vreo 60 de senatori si deputati, iar formatiunea lui Oprea n-a stabilit inca modul cum va candida anul viitor. Daca UNPR merge separat, se anunta jale nationala. 60 de locuri in viitorul Parlament inseamna aproape 15% din voturi. De unde atatea puncte, de unde atata electorat? In definitiv, care este electoratul UNPR? Cum arata votantul lui Gabriel Oprea sau al lui Eugen Nicolicea? E instruit, are parul lung prins in codita? Citeste poezii de Eminescu sau tratate politice? Stelist sau dinamovist?
Daca merge in alianta, cel mai probabil tot cu PSD, acelasi UNPR se va izbi de mofturile tovarasului mai mare. De unde sa cedeze pesedistii 60 de locuri? Doar nu-s fraieri. Daca obtin 15 pozitii eligibile, uneperistii ar trebui sa fie fericiti. Oprea si Nicolicea prind sigur pozitii fruntase pe liste. Dar credeti ca baronul rosu de Olt sau de Vaslui, judete favorabile PSD-ului, va transpira pentru ca deputatul UNPR sa-si recastige mandatul? Pai cum vine asta? Si asa prin judete e inghesuiala mare. Nu mai pupa PSD vremurile USL, cand intrau toti pe uninominal, cu conditia sa treaca de 50% in colegiu. In toamna lui 2016 va fi de munca, iar liderul PSD din oricare colt de tara nu va pune osul daca nu vor intra tovarasii sai din filiala pe liste. De ce sa cedeze locul la UNPR? Sa ia locuri pe liste la Cluj sau la Sibiu, ca acolo oricum PSD nu prinde mare lucru.
Complicata alegere. Gabriel Oprea o tot trage cu interesul national si cu disciplina de partid, dar castelul se poate narui la prima pala de vant. Deocamdata, singura certitudine pentru cei care trec la UNPR ramane guvernarea. Partidul lui Oprea s-a facut frate cu pedelistii in mandatul anterior, iar dupa caderea Guvernului lui Mihai Razvan Ungureanu a sarit rapid in barca PSD, de parca interesul national inseamna sa fii vesnic la putere. De fapt, asta ii mana in lupta pe cei care fac pasul catre UNPR: sa te mentii la putere. Interesul national se poarta doar cu fes guvernamental. Nu e vorba de Gabriel Oprea, ci doar de functii. Cand asculti discursul lui Oprea, ai senzatia ca e vorba de o inregistrare pe care o tot auzi de fiecare data cand reprezentantul nr. 1 al interesului national deschide gura. Aceleasi cuvinte, acelasi ritual, aceeasi placa. Daca i se pun intrebari incomode, raspunsul e simplu: „Alta intrebare“.
Cat va rezista UNPR pe scena politica? Cat va fi nevoie si cat partidul va fi util. Cand nu va mai fi la guvernare, formatiunea lui Oprea probabil va disparea.
Cei care trec acum grabiti la UNPR spera ca in cazul in care PSD pierde puterea, partidul sa se reorienteze rapid spre PNL. UNPR a dat deja cateva semnale, iar Gabriel Oprea pare a fi in relatii excelente cu presedintele Klaus Iohannis. UNPR raspunde tot timpul prezent cand se suna goarna la Palatul Victoria. Nu conteaza ca e Ponta, Dragnea, Predoiu sau Gorghiu. Gabriel Oprea se intelege bine cu toti. Blaga ii e prieten. Ii leaga o relatie veche, cel putin asa zice Oprea. Cu Dragnea s-a intalnit taman cand Ponta avea mai mare nevoie de semnalul UNPR. N-a fost sa fie, pentru ca si Oprea are consultanti, care-i spun ca Victoras nu mai sta mult timp in functia de premier.
Chestiunea e cand pica Ponta. Daca UNPR va schimba macazul si va fi la guvernare alaturi de PNL, e greu de crezut ca interesul national se mai poate lipi de PSD la alegerile parlamentare viitoare. In acest caz, UNPR va merge singur in alegeri, sperand ca daca trece pragul, va continua guvernarea alaturi de liberali si din 2016 incolo.
UNPR are asadar doua variante: daca PSD trece rapid in opozitie, atunci partidul lui Oprea poate pregati din timp scrutinul din 2016, mergand cu liste proprii. Daca PSD ramane la putere, atunci aproape cert vor fi liste comune PSD-UNPR, cu o negociere la sange a locurilor eligibile. E o tema de meditatie si pentru liberali, carora le-ar conveni de minune o ruptura PSD-UNPR, nu atat pentru un nou guvern acum, ci in perspectiva parlamentarelor de peste un an.