Se cuvine a fi apreciata si aduse chiar felicitari pentru „disparitia“ deloc timpurie din comunicarea publica (oare si din cuprinsul dosarului?) a sloganului/motto-ului „Interfata Rasariteana a Culturii Europene“, respectiv varianta sa in engleza „Easterly Hub of European Culture“. Aceasta a fost inlocuita cu sintagma „Switch On“, raspandita deja pe mai toate trotuarele din oras, intr-o coloratura stridenta. Dupa conferinta de presa organizata pe 24 septembrie, la Palatul Roznovanu, la care au participat Florin Cintic, Iulian Boia, Mihai Chirica, primarul interimar, precum si patru dintre cei cinci membri anuntati ai echipei care s-a ocupat de intocmirea dosarului (nu ni s-a explicat de ce nu a participat si Cristian Radu, unul dintre „artizanii“ Sibiu – Capitala Culturala Europeana…, anterior anuntat la televiziune si in presa scrisa de directorul artistic al FICCE), explicatia sloganului a sunat mai bine decat sloganul in sine. Este gandit ca o metafora a intrerupatorului – „comutati pe Iasi“, ar traduce sintagma Florin Cintic. „Intrerupatorul culturii sa fie comutat pe Iasi, care sa fie cu adevarat un nod de comunicare si dialog cultural intre Europa Occidentala si cea Rasariteana. Switch On este, de fapt, ceea ce speram sa putem produce prin acest proiect – sa schimbam fata Iasului, sa comutam intrerupatorul“, a spus directorul artistic la conferinta de luni. O explicatie care ti-ar fi scapat fara a avea tot contextul, daca ai fi vazut doar coloratura Switch On de pe trotuarele orasului. Insa rolul unui slogan intocmai acesta este, prin definitie – sa fie suficient de scurt incat sa poata fi memorat si suficient de bine gandit incat sa fie atragator. Fata de vechiul Easterly Hub of…, macar Switch On este scurt.
Speranta vine dincolo de Prut si Tisa
Pe langa slogan si noua identitate vizuala, cu Palatul Culturii pe fundal, prezentat in culori stridente, „cromatica noii generatii care sugereaza povestea si zona de vis si fascinatie a lumilor paralele pe care cultura le pune in miscare“ (bombasticul e inca la el acasa la Iasi, de buna seama – n.r.) – o alta explicatie care suna mai bine decat arata produsul final –, s-au concretizat si cele patru linii de proiecte-fanion pentru anul 2021: „Punti creative“ („Creative Bridges“), „Celebrand diversitatea spirituala“ („Celebrating The Spiritual Diversity“), „Dor calator“ („Longing And Belonging“) si „Puncte puncte“ („Connecting Dots“). Strict functional, se poate observa ca denumirile proiectelor, gandite in engleza in dosar, isi pierd foarte mult din „melodia“ si impactul constructiei intr-o traducere mai mult romantico-nostalgica decat practica. Puncte puncte?
Din punct de vedere al alcatuirii dosarului in jurul acestor proiecte, este limpede ca aceasta idee, ca Iasul trebuie sa fie vazut, candva, in viitor, ca un nod de comunicare si dialog cultural intre cele doua Europe geopolitice – cea Occidentala si cea Rasariteana –, este un atu incontestabil al fostei capitale a Moldovei. Una dintre cele mai bune idei pe care le-a avut Florin Cintic, inca de la prezentarea conceptului initial, si explicata mai bine si pusa in context de catre jurnalistul Dan Alexe, membru al echipei lui Cintic. „Republica Moldova este cea mai bine vazuta tara sde catre Uniunea Europeanat din Parteneriatul Estic. Orice proiect care o pune in valoare are foarte multe sanse de a fi privit mai favorabil“, a explicat acesta. Intocmai acest pragmatism si cinism geopolitic, omniprezent in deciziile Comisiei Europene, trebuie exploatat, iar proiectele-fanion exact pe acestea sunt construite. Podurile creative catre si dinspre Republica Moldova si Cernauti, diversitatea regionala spirituala de care un oras ca Iasul nu se poate dezice, fiind cusuta in structura si in existenta sa inca de la inceputuri, acest „dor calator“, care se refera la legaturile cu tara ale celor care si-au luat viata in maini si au migrat catre Europa Occidentala, si rolul pe care il are tehnologia in slujirea culturii, acest „Puncte puncte“ putin inspirat.
Idei bune, congruente cu planul general si cu cel mai important lucru care se cauta in alegerea unei Capitale Culturale Europene – imbinarea culturii cu fibra orasului si rezonanta acesteia in evenimente de profil, nu insiruirea unor astfel de evenimente care sa nu-i implice pe locuitori si care sa atraga doar turisti. Idei bune, construite de echipa aleasa de Cristina Modreanu, critic de teatru, curator si expert in artele spectacolului, Adriana Zait, profesor pe management si marketing la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, Simona Tanasescu, artist vizual, curator si evalutoar de proiecte culturale vizuale, si Dan Alexe, un jurnalist si regizor de film documentar bun, care intelege cinismul pe care sunt construite institutiile europene.
Cu un proiect bine inchegat si prezentat, tinand cont de contextul geopolitic si de ideile mieroase alunecate dinspre Bruxelles si Strasbourg, exista poate sanse ca aceasta apropiere de Republica Moldova si Cernauti, ideea de reintregire a unei regiuni istorice – Moldova veche, intarirea unor legaturi cu tari ce au potential sa devina, intr-un viitor, membre UE, sa poata castiga de unele singure cursa pentru 2021. Pentru asta, Fundatia are nevoie sa se debaraseze complet de trecutul manipulat politic, dezastruos din punct de vedere contabil-financiar, dupa cum a scos in evidenta raportul de audit, dar si de ideile romantico-nostalgice. Si intrebarea este simpla – mai este timp pentru a face asta pana in octombrie? Puncte puncte.
Galerie foto
