— Mars in pizda ma-tii! Ma omori?! Ii sterse un picior in cur si cainele pleca chelalaind.
Nu se luminase inca de ziua.
Baiatul tresari, ametit si infrigurat.
— Mai dormi, ii striga taica-su de-afara. Mai e timp pana la ziua…
Dar nu mai putu sa adoarma. Scoase capul de sub coviltirul carutei si nu vazu din taica-su decat o umbra in dreptul careia stralucea, ca un licurici, mucul tigarii. La coborare, cainele se apropie si de el, mai retinut insa. Il mangaie pe Traistuta, care-l insoti slugarnic pana langa caii tolaniti in iarba. Manzocul il simti, sari in picioare si intinse botul spre el. Copilul il mangaie si pe acesta.
Tusi de cateva ori.
—?Ti-am spus sa stai acasa, nu?! Ti-ai gasit cine sa ma asculte! Acu’ poate prinzi vreo boala si trebuie sa ma intorc din cauza ta…
Isi sterse nasul cu maneca hainei, baga mainile adanc in buzunar, tremurand in continuare.
— N-am nimic! Imi trece!
— Alearga in jurul carutei, sa te incalzesti!
Facu vreo doua ture de caruta, urmat indeaproape de caine si manzoc…
— Cine face-asa?, intreba baietelul, dupa ce asculta in tacere cateva minute.
— Cum asa?
— I-auzi! duse degetul la ureche.
— Aaa!… Greierii. Canta greierii!
— Asa canta greierii?
— Ihi!…
Trebuie sa fi fost foarte multi greieri pe camp. Si tare veseli. Au cantat toata noaptea…
Avea si el un greier acasa, dar acela canta rar. Cand i-a gasit gaura, a turnat apa cu cana, pana l-a scos de-acolo. A iesit morocanos, stergandu-si repede-repede antenele umede… Amintirea il inveseli pe baietel.
— De ce razi? intreba mirat taica-su.
— Pe greierele nostru l-a mancat o gaina…
— Ce spui?!
— Greierele nostru de-acasa… Era la soare, se uita asa-ntr-o parte si-o gaina hap! l-a-nghitit…
Partea de fata luminata de mucul tigarii se insenina cu un zambet.
Baiatul atipi cateva clipe in bratele lui taica-su. Deschidea din cand in cand ochii pentru a se convinge daca stelele erau la locul lor. Acestea disparura pe rand, maturate de razele rasaritului.
Se ridica si-i sopti ceva la ureche lui taica-su.
— Du-te si tu mai incolo!
Se indrepta cu pasi repezi catre rasarit.
— Gata, ba, un’ te duci? Vezi sa nu te pisi pe soare!
Isi termina treaba si ramase locului, holbandu-se la cucuiul rosiatic, urias, aparut pe capul unui deal din departare…
S-ar putea ca lucrurile celelalte, pe care mi le-a povestit, sa nu fi fost intru totul asa, dar clipa aceea si-o amintea perfect, pana la cele mai mici detalii: dardaia de frig, ii curgea nasul, nu-si incheiase bine prohabul, avea mainile in buzunare… Privea uimit soarele si se legana de pe un picior pe altul.
Ba, de unde ai tu obiceiul asta de neam prost? Te legeni ca un bezmetic! Ai sa ma faci de ras!…
Cinci zile si cinci nopti au calatorit cu caruta cu coviltir, ca sa vanda pere prin satele de campie. Aproape o saptamana de fericire.
Cand intrau intr-un sat, taica-su ramanea in urma cu caruta, iar el mergea inainte, urmat de caine si manzoc, urland din rasputeri: „Hai la peree! Hai la pereee!“. Taica-su se rusina usor si, atunci cand vedea ca baietelul exagereaza, il dojenea cu aceeasi replica amuzanta: „Nu te stramba in pizda ma-tii! Ma faci de ras? Crezi ca ne jucam? Noi aici muncim!“.
Pentru taica-su, si Dumnezeu, in Raiul sau, mai scapa cate un „pizda ma-sii“… Dupa ce a facut lumea in sase zile, Dumnezeu ar fi zis: „Ia mai da-o-n pizda ma-sii, c-am muncit destul! Decat sa muncesc degeaba, mai bine stau degeaba!“. Si de-atunci pentru El e totdeauna duminica, doar noi luam totul de la inceput, suntem prosti, pacatuim. Ca nu ne mai satura dracul de munca! Dumnezeu sta si vede, cumpaneste, pe unii ii ajuta, iar pe alti-i baga-n pizda ma-sii… Asa e cand n-are Dumnezeu stapan, zicea taica-su, iti cauta nod in papura, e-un cusurgiu, de-aia il injur si eu de pizda ma-sii… In general, taica-su s-avea de bine cu Dumnezeu, si uneori, atunci cand se odihnea la o tigara, dupa o zi de lucru, tot el spunea ca Dumnezeu e un om de treaba…
Toate acestea le-am aflat de la un prieten de-al meu…
Calatoria aceea a pastrat-o in amintire toata viata. Avea impresia ca atunci a vazut pentru prima data cerul, printr-o gaura de la coviltirul carutei, in timp ce statea culcat peste sacii cu pere…
Si acum, cand priveste cerul, noaptea, are senzatia ca stelele miros puternic a pere.