Iubirea, cum evolueaza si involueaza dragostea, despartirile sunt o preocupare mai veche pentru cel mai cunoscut psiholog roman, cum a fost catalogata de multe ori. Care pe care: femei si barbati si Dincolo de bine, dincoace de rau. Despre iubire, scrise de aceasta impreuna cu Alice Nastase, sunt doar alte doua carti in care Aurora Liiceanu patrunde in universul amorului „in care barbatii si femeile uita adesea sa fie aliati, se situeaza in tabere adverse“.
Dar in Dragostea cea veche iti sopteste la ureche. Primele iubiri, cel mai recent volum al autoarei, merge chiar mai departe si ne „arata cum privesc prima dragoste scriitorii, pe de o parte, si oamenii de stiinta, pe de alta“, dupa cum suntem informati, pe scurt, in prezentarea cartii aparute la Editura Polirom si lansata in Bucuresti miercuri, 14 octombrie.
„Ne recunoastem mai mult in ce scriu scriitorii decat in ceea ce scriu oamenii de stiinta“
„M-am apucat sa scriu aceasta carte intr-un moment in care mi-a murit pisica si am scris-o si ca subiect terapeutic, pentru ca voiam sa inteleg daca pisica m-a iubit sau nu m-a iubit. Bineinteles ca nu m-a iubit. Eu am iubit-o, in felul meu“, a explicat psihologul ratiunile din spatele volumului. „Prima iubire este un subiect care jeneaza, de care toata lumea se fereste. Si, satula de literatura academica, m-am reapropiat de literatura si bineinteles ca am citit foarte mult“, a precizat Aurora Liiceanu.
In Dragostea cea veche iti sopteste la ureche. Primele iubiri, autoarea a cautat sa afle, scormonind in jurnalele scriitorilor, in nuvelele si romanele lor, cum se raporteaza la prima iubire scriitori precum Stendhal, Turgheniev, Vladimir Nabokov sau Orhan Pamuk. Si a cautat sa descopere cum o analizeaza psihologii, biologii sau filosofii. „Am impresia ca ne recunoastem mai mult in ce scriu scriitorii decat in ceea ce scriu oamenii de stiinta. Fiecare om de stiinta are ochelarii lui – perspectiva sociologica, antropologica, psihologica. Scriitorul parca da la o parte toti ochelarii si se pune in pozitia de a vedea iubirea cu ochii deschisi“, a motivat Aurora Liiceanu paralela pe care a creat-o intre personalitatile literaturii si ale stiintei.
De altfel, tocmai aceasta diversitate a fost remarcata de catre scriitorul Cristian Teodorescu, invitat la lansarea volumului, care a avut loc la Galeria Art of Living: „Aurora Liiceanu, despre care am spus candva ca este o Seherezada a psihologiei, stie sa povesteasca despre iubire in asa fel incat sa nu ramana asupra unei singure portiuni, unei singure carti. Atunci cand ea iti vorbeste despre iubire, nu o face numai din punctul ei de vedere, ci stie sa se apropie deopotriva si de scriitori, si de oameni de stiinta, si de omul obisnuit care are si el parerile lui“.
Cristian Teodorescu si-a exprimat incantarea ca Dragostea cea veche iti sopteste la ureche. Primele iubiri, ca si celelalte carti ale Aurorei Liiceanu, nu este corupta de limbajul sec, academic, in care este tentat sa se afunde de cele mai multe ori un specialist. „Am citit tot ce a publicat in ultimii 20 de ani si volumul de fata mi se pare capodopera ei. Cartile pe care le scrie Aurora Liiceanu sunt carti neacademice si ii multumesc bunului Dumnezeu al inspiratiei sale ca s-a rupt de toate conditionalitatile academice si de toate rigorile academismului, care la noi inseamna mai cu seama imbecilitate si este in multe privinte un fel de a refuza lumea in numele faptului ca pe vremea cand am invatat noi, astea nu erau subiecte de care sa te aproprii.“
Pentru Aurora Liiceanu, oricine stie sa se apropie de alchimia alcoovului, indiferent din ce meserie o face, e binevenit. Si in momentul in care vorbeste despre scriitori, nu are tafna, dar nici extraordinar de multa incredere in capacitatea acestora de a se baga in labirintul sufletului omenesc, este de parere Cristian Teodorescu. „Ea se intreaba daca nu cumva ceea ce numim noi iubire nu este decat o conditionare a ceea ce avem ca ideal proiectat dincolo de noi, care ne face sa ne putem apropia in egala masura si de barbati, si de femei, fara ca prin asta sa avem o cale catre pacat, ci o cale catre perfectiune. Am invidiat-o pe Aurora Liiceanu pentru capacitatea ei de a aprofunda iubirea si ca prozator, si ca psiholog“, a precizat scriitorul.
Prima iubire se tine minte pentru ca nu are termen de comparatie
„Am doua certitudini dupa tot ce am citit. Una este ca prima iubire se tine minte pentru ca nu are termen de comparatie. A doua este ca indragostirea nu poate sa dureze toata viata“, este concluzia la care a ajuns chiar Aurora Liiceanu dupa volumul Dragostea cea veche iti sopteste la ureche. Primele iubiri.
Ea afirma in carte: „Povara timpului pune astazi la indoiala mitul duratei, al iubirii care dainuie, si deschide usa ideii de iluzie, de autoinselare. (…) Poate ca iubirea, asa cum arata ea astazi, nu mai este iubirea de altadata, poate ca atractia interpersonala are motivatii ce par diferite sau chiar sunt diferite, poate ca traim intr-o epoca in care emanciparea femeilor si sexualitatea au eliberat oamenii de constrangerile trecutului, poate ca mitul duratei nu mai exista – iubirea nu mai dainuie ca odinioara –, poate ca multe s-au schimbat. Si totusi, oamenii se indragostesc… Si ei cred, asa cum sustine o celebra vrajitoare in Franta, indiferent d e unde vin, de sex, de origine, de varsta, ca iubirea nu moare“.
La finalul lansarii de la Bucuresti a cartii sale, Auora Liiceanu a insistat asupra acestei modificari a structurii dragostei, adusa de modernitate. „Ciudat este ca in trecut, desi oamenilor le era mai dificil sa comunice, desi distantele erau mari, totusi se intalneau si se traiau iubiri. Noi, acum, suntem multi, e densitate mare si totusi foarte multe persoane sunt singure. Pe vremuri, la tara, nu ramaneau nici o femeie nemaritata si nici un barbat neinsurat. Cultura eului este o problema a modernitatii, in care nu mai esti dispus sa faci schimbul, nu mai exista aceasta reciprocitate.“