– Fragment –
Montague ma intampina in usa casei mele, inconjurat de frunzele verzi ale viei aidoma unei Planta genista dintr-un manuscris iluminat – o planta care ramane verde, indiferent de solul din care rasare sau de vreme.
Ma ajuta sa descalec si ma ia de brat pe cand urcam treptele putin inalte de la intrare. Baga de seama incordarea din pasul meu.
— Imi pare rau ca te-am pus pe drumuri, spune.
— Prefer sa fac drumul pana la Londra decat sa ajunga prea tarziu vestea pana la mine, la tara, spun eu sec. Du-ma la mine in odaie si inchide usa, ca sa-mi spui ce se intampla.
Face cum ii poruncesc si, cateva minute mai tarziu, stau asezata in jiltul meu de langa foc, cu un pahar de vin fiert in mana, iar Montague sta in picioare in fata caminului, sprijinindu-se de prichiciul din piatra si uitandu-se la foc.
— Am nevoie de sfatul Domniei Tale, spune. Am fost invitat sa iau cina cu Thomas Cromwell.
— Ia cu tine o lingura cu coada lunga, ii spun, iar fiul meu imi raspunde cu un zambet silit.
— Ar putea fi semnalul ca totul se schimba.
Incuviintez din cap.
— Stiu despre ce-i vorba; este invitat si Henry Courtenay cu mine; a vorbit cu Thomas Seymour, care a jucat multa vreme carti cu Thomas Cromwell, cu Nicholas Carew si cu Francis Bryan.
— Carew si Bryan au fost sustinatori de-ai familiei Boleyn.
— Asa este. Dar acum, dat fiind ca este var cu familia Seymour, Bryan o sfatuieste pe Jane.
Incuviintez din cap.
— Deci Thomas Cromwell ne cauta prietenia acelora dintre noi care o sustinem pe printesa sau care sunt rude cu Jane Seymour?
— Tom Seymour m-a asigurat ca, daca Jane ar ajunge regina, ar recunoaste-o pe printesa, ar aduce-o la curte si s-ar ingriji sa fie repusa in drepturi ca mostenitoare.
Ridic din sprancene.
— Cum ar putea ajunge Jane regina? Cum ar putea face Cromwell asa ceva?
Montague coboara glasul, desi suntem la noi acasa si usa e inchisa.
— Geoffrey a stat de vorba chiar ieri cu John Stokesley, episcopul Londrei. Cromwell il intrebase daca regele ar putea sa se lepede legal de femeia Boleyn.
— Sa se lepede legal de ea? Cum adica? Si episcopul ce i-a raspuns?
Montague rade scurt.
— Omul nu e prost. Ar vrea sa ii vada pe alde Boleyn dati jos, dar a zis ca nu-si va oferi opinia decat regelui si asta numai dupa ce afla ce vrea suveranul sa auda.
— Si stie vreunul dintre noi ce vrea sa auda?
Montague clatina din cap.
— Semnele sunt contradictorii. Pe de o parte, a convocat Parlamentul si sfatul de taina. Si nu incape indoiala ca Cromwell comploteaza impotriva familiei Boleyn. Insa regele l-a convins pe ambasadorul spaniol sa o recunoasca drept regina pentru prima data de cand a luat-o… asa ca nu, nu stim.
— Atunci trebuie sa asteptam pana cand o sa stim.
Dusa pe ganduri, imi scot manusile de calarie si le asez pe bratul jiltului. Intind mainile sa mi le incalzesc la foc.
— Deci ce vrea Cromwell de la noi? In momentul asta imi datoreaza o manastire, si nu pot sa spun ca mor de dragul lui.
— Vrea sa-i fagaduim ca Reginald n-o scrie de rau de el si ca o sa inceteze sa-l indemne pe papa sa ia atitudine impotriva regelui.
Ma incrunt.
— De ce il intereseaza atat de mult ca Reginald sa aiba o parere buna despre el?
— Pentru ca Reginald este purtatorul de cuvant al papei. Iar Cromwell, la fel ca regele, este ingrozit ca papa are sa-i excomunice pe amandoi, si atunci nimeni n-o sa le mai asculte ordinele. Cromwell are nevoie de sprijinul nostru pentru propria lui siguranta, continua Montague. Regele spune un lucru la micul dejun si altul la cina. Cromwell nu vrea s-o apuce pe calea lui Wolsey. Daca o detroneaza pe Anne, asa cum a detronat-o Wolsey pe Caterina, vrea sa se asigure ca toata lumea ii va spune regelui ca este voia lui Dumnezeu.
— Daca o detroneaza pe Anne si o salveaza pe printesa noastra, atunci il sprijinim, spun eu scarbita. Dar trebuie sa-l sfatuiasca pe rege sa redeclare supunere Romei. Trebuie sa repuna in drepturi Biserica. Nu putem trai in Anglia fara manastirile noastre.
— Imediat ce scapa de Anne, regele o sa incheie o alianta cu Spania si o sa readuca Biserica sub ocarmuirea Romei, prezice Montague.
— Si asa o sa-l sfatuiasca Cromwell?, intreb sceptica. Dintr-odata, a devenit un papist credincios?
— Nu vrea ca bula papala de excomunicare sa fie publicata, spune Montague in soapta. Este constient ca l-ar distruge pe rege. Vrea sa ne tinem gura si sa ii netezim regelui calea sa se intoarca la sanul Romei.
Pret de o clipa, ma incearca un soi de bucurie pentru ca in sfarsit avem un cuvant de spus, niste influenta. De cand Thomas Cromwell a inceput sa-l sfatuiasca pe rege s-o tradeze pe regina noastra si s-o distruga pe printesa noastra, strigam la pereti. Acum se pare ca lucrurile incep sa se schimbe.
— Are nevoie sa se poata bizui pe prietenia noastra ca sa-i infrunte pe alde Boleyn, spune Montague. Iar familia Seymour vrea s-o sprijinim pe Jane.
— Ea e noua draguta a regelui?, intreb. Chiar crede ca o s-o ia de nevasta?
— Trebuie sa fie o alinare, dupa Anne, remarca Montague.
— Si iarasi e dragoste la mijloc?
El incuviinteaza din cap.
— Este innebunit dupa ea. O crede o fata linistita de la tara, sfioasa si nestiutoare. Crede ca n-o intereseaza catusi de putin lucrurile care ii privesc pe barbati. Socotind dupa familia ei, crede ca o sa fie fertila.
Tanara are cinci frati.
— Dar nu se poate sa-si inchipuie ca e cea mai rafinata femeie de la curte, obiectez. Intotdeauna si-a dorit doar ce e mai bun. Doar nu-si inchipuie ca Jane le intrece pe celelalte in stralucire.
— Nu, s-a schimbat. Nu este cea mai grozava – nici pe departe –, dar il admira mai mult decat oricine altcineva, spune Montague. Asta este noul lui etalon. Ii place cum il priveste.
— Cum il priveste?
— Cu veneratie.
Absorb informatia. Imi dau seama ca, pentru rege, cutremurat cum este de propria sa mortalitate, dupa ceasuri intregi in care a zacut fara cunostinta, nevoit sa infrunte perspectiva mortii fara un mostenitor de sex barbatesc, adoratia unei fete neprihanite de la tara trebuie sa fie o usurare.
— Deci?
— Diseara iau masa cu Cromwell si cu Henry Courtenay. Sa-i spun ca o sa-l sustinem impotriva lui Anne?
Imi amintesc de marea influenta recent dobandita a familiei Boleyn si de averea uriasa a familiei Howard si imi spun ca putem sa-i infruntam si sa-i doboram.
— Da. Dar sa-i spui ca pretul nostru pentru treaba asta este repunerea in drepturi a printesei si a manastirilor. O sa tinem secreta excomunicarea, dar regele trebuie sa revina la sanul Romei.
CARTEA
Curtea regelui Henric al VII-lea al Angliei este un loc dur, primejdios si nimeni nu stie asta mai bine decat Margaret Pole, tanara mostenitoare a Plantagenetilor. Fratele ei a fost intemnitat si executat din porunca monarhului, iar ea s-a casatorit, impotriva vointei, cu un nobil modest, sustinator al Tudorilor. Margaret pare destinata sa ramana in umbra pentru tot restul vietii, dar intamplarea o propulseaza la rangul de protectoare si apoi de doamna de companie a reginei Caterina de Aragon, prima sotie a legendarului Henric al VIII-lea. Din aceasta ipostaza, Margaret trebuie sa infrunte o tripla provocare: sa isi apere regina, careia ii este loiala, sa-si protejeze interesele si familia la curtea Angliei si sa se fereasca de suspiciunea crescanda a unui rege vanitos, usuratic. Mai mult decat orice, Henric isi doreste cu disperare un mostenitor, pe care Caterina pare incapabila sa i-l ofere. Cu cat deznadejdea lui creste, cu atat dusmania i se indreapta mai mult impotriva lui Margaret, de al carei nume ilustru Henric se simte amenintat.
AUTOAREA
PHILIPPA GREGORYeste una dintre cele mai renumite scriitoare britanice contemporane de fictiune istorica. A publicat pana in prezent peste douazeci de romane, dintre care amintim: Windeacre (1987), The Favoured Child (1989), A Respectable Trade (1992), The Other Boleyn Girl (2001; Surorile Boleyn, Polirom, 2008, 2013), distins un an mai tarziu cu premiul Parker Romantic Novel of the Year si ecranizat de studiourile Miramax, The Queen’s Fool (2003), The Virgin’s Lover (2004), The Constant Princess (2005), The Other Queen (2008), The White Queen (2009; Regina alba, Polirom, 2010, 2014), The Kingmaker’s Daughter (2012; Fiica eminentei cenusii, Polirom, 2013), Changeling (2012; Copilul zinelor, Polirom, 2013). Cartile sale s-au bucurat de un succes rasunator in intreaga lume si au fost deja traduse in foarte multe limbi.