Antropologul Petru I. Pap si inginerul Claudiu Moise au format chiar si o trupa, DNG 010. „Oamenii sunt invatati sa asculte niste melodii, nu sunete. Niste melodii care sunt creatie peste creatie peste creatie, sunt forme de recreatie, incat au pierdut putin relatia cu sunetul. Dar noi nu vom reincerca sa recompunem muzica populara, ci sa revalorizam ritmuri vechi, adevarate, ritmuri capabile sa transmita mesaje“, explica Delia Suiogan, profesor la Facultatea de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, in trailerul de prezentare al proiectului.
Reconstruim structuri ritmice si de sunet foarte vechi
Cercetarea etno-antropologica ce va fi realizata in cadrul proiectului se intinde pe urmatorii cinci ani si va presupune culegerea si organizarea unei baze de date online si offline cu texte scrise, dar si marturii audio si video despre traditia sunetului din nordul tarii, dupa cum au explicat Petru I. Pap si Claudiu Moise. „Proiectul promoveaza traditia prin evolutie, pe cale experimentala. Realizarea materialului muzical si grafic s-a concretizat in ultimii doi ani“, a declarat, pentru „Suplimentul de cultura“, Petru I. Pap.
Acest material, precum si ceea ce va fi adunat ulterior, se va concretiza intr-un album muzical ce va contine 12 piese. Proiectul isi propune sa dezvaluie si sa promoveze sunete si forme mai putin cunoscute chiar de catre romani si cu atat mai mult de publicul strain. Iar initiatorii conceptului au ganduri cat se poate de mari. Datorita elementelor pe care le cuprinde si modului in care acestea vor fi prezentate, „The Deep Sound of Maramures“ va fi un proiect de turism cultural, ce va promova cultura si traditiile maramuresene atat in tara, cat si in strainatate, afirma membrii trupei DNG 010. „Proiectul s-a nascut din si in noi, ca o necesitate. Nu combinam sunetele vechi cu cele experimentate de noi, ci reconstruim structuri ritmice si de sunet foarte vechi, prin filtrul notei noastre personale“, au explicat cei doi „experimentalisti ai sunetului si zgomotelor, organizatori neoficiali de liniste“, asa cum se recomanda.
Antropologul Petru I. Pap si inginerul de sunet Claudiu Moise au ales pentru experimentul lor zona Maramuresului, in primul rand pentru ca locuiesc acolo, dar si pentru ca regiunea „dispune de acea forma concentrata de memorie colectiva extinsa, care devine o sursa extraordinara in momentul in care descoperi cheia de acces. Aceasta sursa nu se afla la vedere, este in spatele formelor deja exploatate, si nu are un instrument tipic de manifestare“. Cei doi spera, desigur, in functie si de impactul acestui prim „episod“ din proiect, sa il extinda si in alte zone ale tarii.
Cercul lui Iacob
„Proiectul vrea sa reaminteasca diversitatea si sa reafirme rolul diversitatii in aceasta lume a sunetului. Cel mai important este sa recontextualizam aceste sunete. Nu-i suficient sa luam secvente din ceva ce credem noi ca ne-ar placea si ne-ar reprezenta, ci trebuie sa revenim la ideea de reconstituire a intregului“, argumenteaza si Delia Suiogan.
Prima faza a cercetarii antropologice, inceputa deja de doi ani, va consta in perioada urmatoare, in principal, din colectarea de informatii scrise, fotografii, filmari si, in mod special, inregistrari audio legate de mostenirea sonora a Maramuresului. „A doua faza consta intr-un proces de cercetare, analizare, organizare si prezentare a rezultatelor acestui proces“, potrivit lui Petru I. Pap.
Toate sunetele adunate vor fi reintregrate in ceea ce DNG 010 numeste „piesa de rezistenta“ a proiectului, respectiv un spectacol audiovizual „care propune o abordare cu totul noua a sunetelor vechi maramuresene, de cateva sute de ani, reinterpretate intr-o alta forma, printr-o experimentare muzicala. Unele dintre sunetele vechi puse in valoare de catre membrii trupei DNG 010 sunt redate cu ajutorul unor instrumente de asemenea foarte vechi, cum ar fi un fluier care poate fi considerat piesa de muzeu, vechi de aproximativ 200 de ani“.
Pe langa toate acestea, va fi lansat si documentarul Cercul lui Iacob, un film ce-si propune sa prezinte ideile total neobisnuite ale lui Nea Iacob, un batran din Viseul de Sus, vizavi de lumea sunetelor si a formelor, idei prezentate si in interpretarea sa absolut personala. „Preconizam lansarea filmului in ianuarie 2016“, a estimat antropologul. Petru I. Pap are deja si succese in domeniul documentarului etnografic, acesta fiind regizorul unui film de scurtmetraj, numit Tapinarii, care a fost premiat la editia din acest an a Festivalului International de Film Etnografic, la sectiunea „Cea mai buna coloana sonora a unui film romanesc“.
Dar pana la terminarea filmului, Petru I. Pap si Claudiu Moise doresc sa lanseze restul proiectului la Paris, la inceputul lunii decembrie. „Echipa de proiect, impreuna cu reprezentantii Ligii Studentilor Romani din Strainatate si cu alti colaboratori care ne sprijina pentru organizarea acestui eveniment cauta in aceasta perioada varianta optima pentru ca desfasurarea acestuia sa aiba loc in cele mai bune conditii“, au explicat cei doi, precizand ca finantarea proiectului este exclusiv privata.