As intra in politica si n-as intra. Ca mi-e lene sa ma trezesc dimineata. Dar de la unspe incolo as intoarce muntii. Sa nu credeti ca vanez vreun post cald de ministru. Ma lasa rece asta. Nu am de gand sa fac jocul vreunui grup de interese. In schimb, sa fiu premier parca nu mi-ar suna rau. Am 1,72, dar pot sa-mi pun pantofi cu talpa inalta. Insa nu cred ca asta ar conta. Inaltimea mea va fi una morala. Voi avea doi metri patruzeci. Pentru ca un om integru pare mare.
Gata cu jaful! Sa vina la mine astia cu padurile. Bai, nesimtitilor, mai am putin si vad marea de la balconul casei mele. Unde-s codrii nostri seculari, ha? Ce, te crezi in padurea lu’ ma-ta? Asa le-as spune, pe bune, verde in fata. Ca eu am de toate si nu fac jocul nimanui. Si ei vor incerca sa ma cumpere: Vai, domnul premier, dar poate reusim sa facem cumva sa fie bine pentru toata lumea, adica noi si dumneavoastra… Va dau afara, ba! Dar stiti, dom’ premier, ne-am gandit ca poate vreti sa va relaxati uneori in weekend. Eu nu ma relaxez, bai, ca nu am timp! Eh, daca cumva v-ati face timp, poftiti aici cheile de la o vila din Busteni.
Afara!! Si lasati cheia aici.
Sistemul sanitar este corupt si toti se prefac ca nu vad asta. Fiindca marile firme producatoare de medicamente vor sa aiba ca pacient o tara cat mai bolnava. Voi credeti ca eu nu stiu ca mituiti doctori, pe cai ocolite, ca sa prescrie medicamentele voastre si nu pe cele ieftine? Ca ii trimiteti prin vacante exotice pe banii firmei, in vreme ce oamenii se inghesuie cate trei intr-un pat de spital? Ba, voi stiti ca eu de la balconul casei mai am putin si vad marea? Vai, dom’ premier, dar nu trebuie sa ne judecati atat de dur. Nu va judec eu, va judeca justitia, ca imediat rezolv si cu aia. Dar nu mai bine mergeti intr-o excursie, undeva, sa vedeti marea de aproape? Ne ocupam noi de tot. A, da, va ocupati voi? Afara!!! Maine trimit controalele pe voi. Eu nu sunt ca ceilalti, nu am nevoie de nimic, vreau doar sa fac tara asta sa functioneze. Imi ajunge casa din Busteni.