Nimic nu anunta schimbarea jocului politic, iar partidele se pregateau sa intre in anul electoral fara a anticipa ca totul avea sa se rastoarne in doar cateva zile.
Victor Ponta si-a dat demisia imediat dupa tragedia de la Colectiv, iar de aici a rezultat caderea intregului executiv. S-a resetat scena politica, pentru ca plecarea lui Ponta a dus la pierderea guvernarii de catre PSD.
Fara indoiala, guvernul de tehnocrati e ceea ce isi doreste strada. Ramane de vazut care va fi componenta executivului si ce mutari vor fi in esaloanele inferioare (secretari de stat, agentii, prefecturi, deconcentrate).
Saptamana viitoare, guvernul Ciolos va primi votul Parlamentului, fara mari emotii. Greul incepe abia dupa ce furtuna se mai domoleste, iar cabinetul intra in paine. Partidele n-au interesul ca formula tehnocrata sa reuseasca, pentru ca succesul noului cabinet ar putea fi sfarsitul lor. Strada are asteptari uriase, insa nimeni nu-i naiv, Dacian Ciolos nu va putea rasturna muntii in an electoral. Daca va reusi, echipa noului cabinet ar putea fi scheletul unei viitoare formatiuni politice. Doar asa s-ar reforma si partidele actuale. Ar fi obligate sa aduca oameni noi la varf si sa promoveze competenta. Altfel, balaurii care stau acum dupa colt vor pune capcane la tot pasul si se vor intoarce in forta, cu si mai mult tupeu: „Ati vazut, am stat deoparte, dar tehnocratii astia atat de laudati n-au fost in stare de nimic“.
Trei sunt pericolele care pandesc noul guvern.
1. Lipsa unei majoritati clare in Parlament. Chiar daca PNL spune ca va sustine cabinetul Ciolos, nimic nu-i va impiedica pe alesii liberali sa voteze cot la cot cu pesedistii in cazul proiectelor delicate. S-a vazut ce s-a petrecut miercuri, cand PSD a plasat „bomba“ cu majorarea lefurilor bugetarilor cu 10%, fara a exista un punct de vedere clar din partea Ministerului de Finante. Astfel de proiecte populiste vor fi introduse pe tot parcursul anului 2016 de catre cei din PSD. E ca si cum ai fi invitat la restaurant la ziua unui coleg, iar tu incepi sa comanzi fara noima, profitand ca nota de plata nu e achitata din buzunarul propriu.
Guvernul nu va sti clar pe cine se bazeaza in Parlament, iar in momentele de cumpana ar putea ramane descoperit, caz in care proiectele vor fi respinse. In plus, pentru opinia publica ar fi semnalul unui executiv care nu e in stare sa guverneze.
2. Oamenii PSD din posturile-cheie in institutiile centrale, dar si in sindicate. Un guvern degeaba ia decizii bune, daca nu are cine sa le aplice. Sau daca sefii pusi sa le aplice se ascund in spatele liderilor sindicali sau incita subordonatii sa protesteze. Foarte probabil, sindicatele se vor activa, iar de aici pana la proteste spontane n-ar fi decat un singur pas. Lipsa sprijinului politic ar putea fi un handicap serios pentru noua guvernare, iar trupele politice din teritoriu ar putea inflama oricand spiritele. Ce se va intampla cu prefectii? Dintr-odata, Liviu Dragnea spune ca acesti oameni sunt functionari. Adica au aterizat in Prefecturi de nicaieri. Sa luam exemplul Iasului. Dan Carlan a fost numit pentru competentele sale sau pentru ca Gheorghe Nichita si-a dorit omul sau in fruntea judetului? Cum s-a manifestat prefectul de Iasi in campania de la prezidentiale? Nu Dan Carlan colinda judetul la brat cu Dragnea pentru a racola primari ai opozitiei? Asta e functionarul nimerit sa mai ramana in fruntea Prefecturii? Iar daca va ramane in post, poate fi acest personaj reprezentantul guvernului tehnocrat in teritoriu?
3. Manipularile din presa. Cum va rezista Dacian Ciolos atacurilor care se vor revarsa in media obisnuita cu emisiunile/articolele servite? Il vedeti pe Ciolos sa stea la negocieri cu patronii televiziunilor de stiri? Sa le ofere ce?
Paradoxal, pe langa presedintele Klaus Iohannis, strada e singura care ar putea acorda sprijin noului guvern. Insa legile nu se voteaza in Piata Universitatii, ci tot in Parlament.
Singurul efect la care am putea asista ar fi sfarsitul chitcarelii in politica. E nevoie sa terminam cu populismul, diversiunea, spectacolul de doi bani si cu politicienii care una spun si alta fac. Mai e necesar ca strada sa fie vigilenta, iar orice derapaj sa fie sanctionat. Daca nu se va intampla asta, victoria va fi de scurta durata, iar politicienii vor reveni la proastele lor obiceiuri.