Probabil ca nici cei care au iesit masiv in strada dupa tragedia de la clubul Colectiv nu se asteapta la minuni. Nu vom vedea 500 de kilometri de autostrada pana la finele lui 2016, cum nu vom avea terminate nici cele trei spitale regionale trambitate de vreo doua mandate incoace. Guvernul poate face insa altceva: sa prioritizeze proiectele mari de infrastructura, sa ne spuna clar ce se poate face in urmatorii doi-trei ani, care sunt proiectele ce vor fi incepute, de unde se iau banii si cine raspunde de ducerea lor la bun sfarsit.
Dar pana la autostrazi, cai ferate, spitale si o legislatie mai prietenoasa cu contribuabilul de rand, oamenii asteapta lucruri simple si de bun-simt de la noua echipa guvernamentala. Membrii cabinetului Ciolos trebuie sa se comporte normal, sa nu alerge doar dupa imagine, sa recunoasca atunci cand gresesc si sa plece in cazul in care un eventual scandal ar afecta credibilitatea intregii echipe de la Palatul Victoria. Adica sa guverneze nu pentru partide, ci pentru oameni. Cand legile vor fi facute nu pentru grupurile de interese din diverse zone, politice sau de afaceri, ci pentru cei care platesc din greu taxe si impozite, abia atunci se va putea spune ca s-a schimbat ceva in filosofia guvernarii. In plus, o schimbare radicala de abordare ar pune presiune si pe viitoarele guverne, pentru ca modelul Ciolos va fi invocat atunci cand partidele vor reveni la pupitrul de comanda.
Inevitabil, instalarea noului guvern va avea efecte si in plan politic. Cu cat cabinetul Ciolos va fi mai performant, cu atat partidele mari vor fi obligate sa se reformeze mai repede. In mod cert, cei din PSD si PNL vor pune presiune imediata pe noul cabinet, iar politrucii cunoscuti din ambele tabere vor incerca sa transforme orice greseala intr-o catastrofa. Partidele au tot interesul sa darame rapid mitul tehnocratului, pentru a putea spune apoi ca doar guvernele politice pot salva natiunea. Se vor napusti in scurt timp asupra ministrilor, vor specula orice eroare, vor cauta sa ridiculizeze, uitand ca tot ei plus cei de dinaintea lor n-au fost in stare sa faca nimic din ceea ce acum cer pe un ton apasat noii echipe guvernamentale.
Alegatorii nu vor putea fi insa dusi de nas, in ciuda presiunilor inclusiv mediatice care vor aparea cu siguranta din toate directiile. Cand tu, guvern Ponta, ai inaugurat o bucata de autostrada, dar apoi portiunea respectiva a fost inchisa la cateva luni distanta, din cauza unor probleme tehnice, inseamna nu doar ca esti incompetent, ci ca dai dovada de un cinism revoltator. Acesti oameni care ne-au facut de ras in Europa prin incompetenta lor ar trebui sa ramana pe margine nu un an, ci un mandat intreg, pentru ca, altfel, daca revin intr-un timp relativ scurt la putere, vor face exact aceleasi lucruri.
Cabinetul Ciolos are si un mare avantaj, acela al lipsei comenzilor politice. Cine sa dea ordine ministrilor din noul cabinet? Daca noul premier reuseste sa decupleze garnitura de la Palatul Victoria de diversi politicieni care isi inchipuie ca fara ei nu poate misca nimic in tara asta, atunci sunt sanse sa vedem altceva decat pana acum. Daca insa Dacian Ciolos si echipa sa vor incepe sa faca tot felul de compromisuri, atunci vor fi sugrumati de aceleasi partide, care abia asteapta ca fostul comisar european sa-si rupa gatul.
Noua guvernare are din acest punct de vedere o responsabilitate imensa. Nu e un guvern oarecare, ci a aparut din revolta strazii. Oamenii nu mai suporta sa fie mintiti, umiliti si batjocoriti, insa asta nu inseamna ca daca au disparut Ponta, Oprea, Plumb sau Nicolicea, toti cei care au venit in locul lor vor primi cecuri in alb.
Va urma probabil o scurta perioada de acalmie, in care lumea se va lamuri daca avem sansa sa ne facem bine sau daca ne mintim ca facem pacientul bine, desi ii administram aspirina cand stim ca e bolnav de cancer.
Guvernul Ciolos e aproape condamnat sa guverneze altfel. Daca n-o va face si va da rateu dupa rateu, atunci aceiasi baieti din politica romaneasca se vor intoarce precum ulii la locul pradei si isi vor infige din nou ghearele ascutite in contractele cu statul si in banul public.