„Nimeni nu a auzit de Opera Nationala Romana din Iasi inainte de a veni Beatrice Rancea aici“, avea sa sune, in urma cu aproape cinci ani, o declaratie a primarului Gheorghe Nichita. Actualul manager al Operei a dezvoltat cu acesta o relatie foarte apropiata de coabitare, finalizata si cu rezultate concrete – sprijin din partea municipalitatii pentru realizarea Galelor Premiilor Operelor Nationale, dar si a unei statii de tramvai in apropierea cladirii Teatrului, cu specific si imbracaminte de la Opera. Mai mult, Beatrice Rancea s-a implicat in organizarea a numeroase evenimente publice din Iasi in calitate de consultant artistic, chiar si la nunta fiicei primarului arestat al Iasului.
Un lucru ce poate fi dedus direct din aceste evenimente dezbatute intens in presa locala din Iasi este implicarea pe care a avut-o managerul in revitalizarea activitatii institutiei culturale. „Incepand chiar de la preluarea functiei de manager, am decis elaborarea unei noi identitati de imagine a Operei Nationale Romane Iasi. Aceasta era strict necesara si urgenta, intrucat modalitatile de promovare vizuala ale institutiei erau practic inexistente la momentul preluarii mandatului. Am constatat ca nu exista o pagina web a institutiei, promovarea facandu-se doar cu cateva afise si caiete program, intr-o prezentare grafica neatragatoare si modesta, constatand o lipsa totala a unei activitati de marketing“, spune Beatrice Rancea in raportul de evaluare a activitatii, depus in 2015 la Ministerul Culturii.
Iar efectele au fost vazute imediat in oras – dincolo de promovarea realizata in mediul online, pe pagina proprie si pe Facebook, Iasul a fost acoperit cu afise, reclame, promo-uri cu spectacolele si activitatile Operei. In plus, spectacolele au iesit din institutia in care si-au trait cei peste 50 de ani de existenta, fiind reprezentate in aer liber, cu acces gratuit, iar deschiderile de stagiune s-au transformat in evenimente grandioase, incheiate de fiecare data cu focuri de artificii.
Spectatorii, majoritatea tineri
Cresterea notorietatii Operei s-a remarcat atat prin sporirea numarului de reprezentatii si de spectatori, cat si prin aducerea unor regizori influenti care sa monteze la Iasi. Printre cele mai cunoscute nume se numara si Andrei Serban, ale carui Indii Galante inca reprezinta unul dintre spectacolele-fanion ale Operei din Iasi.
Un important factor in observarea acestei evolutii a institutiei culturale este si tipologia publicului care paseste pragul Salii Mari a Teatrului pentru a vedea reprezentatiile artistice. Astfel, daca in 2011, conform raportului citat anterior, publicul era format in proportie de 70% din femei, care aveau venituri mici, se aflau la terminarea studiilor sau la pensie si veneau lunar sau mai rar decat atat la opera, in 2012, acesta s-a schimbat radical. Tinerii au devenit majoritari in randul spectatorilor, cei intre 18 si 35 de ani reprezentand 66% in 2012, iar cei intre 35 si 60 de ani 22%. 44% dintre acestia erau la facultate, 29% aveau studii postuniversitare, iar 27% dintre ei erau liceeni si declarau ca mergeau la opera ocazional. In 2014, profilul pare a se cristaliza – femeie, 63%, cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, studii universitare finalizate, cu venit cuprins intre 1.000 si 3.000 de lei pe luna, care prefera spectacolele clasice si vine lunar la Opera.
Tot in raportul citat se face trimitere si la frictiunile dintre Teatru si Opera, nascute in urma intensificarii activitatilor Operei, odata cu venirea lui Beatrice Rancea. La puncte slabe, raportul precizeaza „spatii insuficiente pentru repetitii, deoarece Opera Nationala Romana Iasi, desi are un numar dublu de angajati fata de Teatrul National Iasi, nu beneficiaza de celelalte spatii in care se pot organiza repetitii si spectacole, respectiv sala Studio «Teofil Valcu», care initial a apartinut Operei, sala Teatrul Cub“.
Bugetul din 2014, dublu fata de 2011
Si bugetul institutiei culturale a crescut exponential din 2011 incoace. In 2011 acesta era de aproximativ 6,8 milioane de lei, in 2012 de aproape 12 milioane de lei, in 2013 de aproximativ 13,7 milioane de lei si in 2014 aproape 15 milioane de lei, dublu fata de 2011. In 2014, conducerea Operei a cheltuit pentru montarea spectacolelor 2.094.000 de lei, fiind realizat si cel mai scump spectacol din tot mandatul lui Beatrice Rancea – Lucia di Lammermoor – 800.000 de lei. In ceea priveste numarul de bilete vandute, in 2011 Opera comercializa 5.205 de tichete, in 2012 de trei ori mai mult – 15.110, in 2013 – 21.445, iar in 2014 – 21.719.
In ceea ce priveste realizarea performantelor pe care le-a avut Beatrice Rancea la Opera din Iasi au fost invocate, atat de catre angajati, cat si de catre oameni apropiati ai institutiei, practicile dure de management ale acesteia. Practici recunoscute in mare masura si de catre ea, intr-un interviu din 2012 oferit revistei „Opinia studenteasca“. „Imi pare bine daca unii angajati resimt asta, ca aici e o mana de fier care-i determina sa-si faca griji. Fiindca aceia se simt descoperiti“, a spus Beatrice Rancea in interviul citat. Acesta este unul dintre motivele pentru care, la raportul de analiza a activitatii managerului institutiei culturale, care trebuia intocmit de catre manager, a lucrat o adevarata echipa de oameni, rezultatul fiind un document de aproape 300 de pagini. Tot aceasta exigenta este si motivul invocat de angajati pentru a motiva cum o serie de informatii simple solicitate de „Suplimentul de cultura“ pentru anul 2015, care au fost expediate de celelalte institutii culturale din Iasi in termen de maximum 48 de ore de la solicitare, nu ne-au fost prezentate nici la zece zile de la efectuarea cererii.