Inferno e sectiunea concurs si a inclus 14 spectacole, acelea care indica tendintele actuale, ceea ce se petrece mai creativ in teatrul momentului in Polonia. Sectiunea e cu premii, premiul cel mare acordandu-se, de un juriu international, pentru cel mai bun spectacol. Valoarea pecuniara e pe masura, 50.000 de zloti, aproximativ 10.000 de euro, pusi la bataie de Primaria Cracovia, caci, da, aceasta platforma de expunere nationala nu are loc la Varsovia, ci in adevaratul centru cultural al tarii, Cracovia. Alte premii, decise de acelasi juriu international, vor fi pentru categoriile standard: cel mai bun regizor, actor, actrita, scenografie, muzica si visuals. Si in teatrul polonez, figura proeminenta e in continuare regizorul, poate chiar mai reliefata decat la noi, cu personalitati a caror celebritate a traversat demult in zona internationala. Datorita valorii scolii poloneze de teatru, dar si gratie excelentelor politici culturale care promoveaza peste tot in lume varfurile scenice nationale. Krystian Lupa, Krzysztof Warlikowski, Krzysztof Garbaczewski, Gregorz Wisniewski, Gregorz Jarzyna, Ewelina Marciniak, Monika Strzepka, Iwona Jera sunt doar cateva dintre numele care se pronunta in multe puncte de pe harta lumii si nu de ieri, de azi. Boska Komedia e un showcase la care sunt invitati, prin generozitatea Institutului Polonez, critici, directori de festivaluri de peste tot pentru a vedea, alege si itinera ulterior.
Paradiso e sectiunea tinerilor regizori, a acelora indrazneti care, in ciuda varstei, au atras deja atentia si succesul asupra lor. Prin noi formule de monodrama, perspective inedite asupra unor aspecte mai vechi din istoria nationala ori societatea actuala, ei aduc un suflu proaspat, necesar in orice teatru national. Cativa si-au prezentat lucrarile de licenta, ca intr-o pepiniera eficienta, dialogul intergenerational fiind foarte important. Anna Karasinska, Monika Strzepka, Anna Smolar, Malgorzata Warsicka sunt cateva nume din noua generatie de regizori care promit.
In Purgatorio au fost incluse evenimentele special create de „alti grei“, cum, cu subtil umor, au precizat organizatorii. Printre altele, „mult-asteptata“ productie a lui Lupa, Heroes Square, realizata cu trupa Teatrului National Lituanian de Drama. Patriarhul teatrului national polonez e in plina forma creativa si isi urmareste, ca un adevarat mentor, fostii studenti. Printre ei, si Krzysztof Warlikowski, copilul teribil al scenei poloneze, de fapt europene, pentru ca numele lui apare de peste doua decenii pe afisele celor mai galonate festivaluri continentale. Cea mai noua creatie a sa, The French/ Francezul, a fost produsa de Nowy Teatr Varsovia si coprodusa de Ruhrtriennale, Theatre National de Chaillot Paris, Comedie de Geneve, Comedie de Clermont-Ferrand, la Filature Mulhouse, Le Parvis – Scene Nationale Tarbes Pyrenees), mega-spectacolul realizat dupa Marcel Proust ocupand o suprafata de joc de vreo 350 mp si avand o durata de 280 de minute (cu doua pauze). E un spectacol despre spiritul francez, ca stare magnifica si decadenta in acelasi timp, cel mai bine „intruchipata – zice Warlikowski – de statuia Republicii si de scaunul de toaleta al lui Ludovic al XIV-lea expus la Versailles“.
La Boska Komedia s-a jucat si ultimul Varapaev, Unbearably Long Embraces/ Imbratisari insuportabil de lungi (Teatrul Powszechny si Zygmunta Hubnera din Varsovia). Artistul siberian (nascut si format la Irkutsk, mutat la Moscova, intrat in Europa pe la Paris, acum cu succese mondiale) penduleaza in prezent intre Moscova si Varsovia. Piesa a fost comisionata de Deutsche Theater Berlin, iar premiera a fost in primavara. In brosura Boska Komedia, Varapaev spune ca artistii germani nu i-au inteles textul si atunci s-a decis sa-l monteze chiar el. La Varsovia. Ca format si stil, aduce destul de mult cu Iluzii, dar povestea e alta: patru tineri in jurul a 30 de ani, Charlie, Monica, Amy si Kriystof, locuind la New York, incearca sa redescopere ce inseamna sa traiesti cu adevarat. Actiunea se petrece in „Big Apple“ si la Berlin, personajele ni se dezvaluie treptat, situatiile dramatice se rastoarna continuu, realismul si fantasticul se impletesc. E un text idealist, cu dezvoltari stranii, scris si montat minimalist, dar mustind de semnificatii profund umane.
Intr-un cu totul alt registru, nastrusnicia A technical Question/ O chestiune tehnica, regizata de Michal Buszewicz, aduce in lumina reflectoarelor trei masinisti, care vorbesc despre teatru din culise, din perspectiva tehnicienilor, acei invizibili fara de care teatrul nu s-ar putea face. Un scenariu conceput inteligent, comic, utilizand replici, muzica, filmari in timp real, miscari de decor, aduce in fata publicului istorioare reale despre scena si spectacol asa cum doar specialistii le stiu.
Pariul prezentei editii a fost pe tineri. Bartosz Szydlowski, directorul artistic al Boska Komedia, preciza ca a ales „multe spectacole noi realizate de artisti aflati in etapa primelor incercari“, urmarind dialogul intergenerational. In timp ce consacratii sunt definiti mai ales de atitudine critica, dezaprobare, indoieli, amaraciune, tinerii aduc un suflu nou, distantati de tot ceea ce inseamna „obligatoriu si responsabilitate“.
Directia aceasta indica intentiile polonezilor de a stimula artistii prezentului, dar si pe cei de maine, creandu-le conditii, urmarindu-i si promovandu-i atat acasa, cat si in strainatate. Boska Komedia nu e doar o platforma care constata si expune ce se petrece in teatrul polonez al sezonului, ci e un eveniment dinamic, viu, deschis dialogului. Cu multe energii convergente. La Boska Komedia, mai zice Bartosz, „teatrul nu este neaparat o arma, e mai degraba un adapost pentru sensibilitate si diferenta“.