Coperta noului „Charlie Hebdo“ prezinta caricatura unui Dumnezeu barbos inarmat cu un kalasnikov, insotita de titlul: „Dupa un an, asasinul n-a fost inca prins“.
Desenul, realizat de Riss, redactorul-sef (ranit acum un an in timpul atentatelor), este insotit de un editorial furibund al aceluiasi Riss, care apara „laicitatea“ si denunta „fanaticii tampiti de Coran“, dar si „sfintitii veniti din alte religii“, care au dorit moartea ziaristilor pentru „tupeul de a rade de religie“.
„In 2006, cand «Charlie» a publicat caricaturile cu Mahomed, nimeni nu se gandea serios ca totul se va sfarsi cu o baie de violenta“, scrie Riss. „Vedeam Franta ca o oaza laica in care era inca posibil sa faci pe tampitul, sa desenezi, sa razi, fara sa te preocupi de dogme si iluminati. In acea epoca, multi sperau ca va veni o zi cand vom fi pusi la locul nostru. Da, multi sperau ca vom fi omorati. O-MO-RÂTI!“
Noul „Charlie“, cu un numar dublu de pagini si un tiraj suplimentat la 1 milion de exemplare, a provocat deja furia responsabililor musulmani si catolici care, oficial, „au regretat“ editorialul lui Riss in care toate religiile sunt puse in acelasi cos cu teroristii.
Dar, intr-un editorial separat, editorul Gerard Biard s-a „minunat“ ca, desi atentatele de la „Charlie Hebdo“ (urmate de asasinarea, doua zile mai tarziu, a altor oameni intr-un magazin evreiesc) au starnit o dezbatere globala despre rolul religiei si al libertatii de expresie, nu au facut pe nimeni sa explice de ce au fost „completate“ cu asasinarea unor evrei.
„Suntem atat de obisnuiti ca evreii sa fie ucisi pentru vina de a fi evrei“, spune Biard. „E o greseala, fiindca asasinul este cel care decide cine este evreu. Atentatele de pe 13 noiembrie au dovedit asta. In ziua aceea, calaul a decis ca toti suntem evrei.“
Houellebecq: „Occidentul se sinucide!“
Atentatele de la „Charlie Hebdo“ de acum un an au fost precedate de controversata aparitie pe piata a romanului Soumission, o fictiune politica in care Michel Houellebecq descrie Franta condusa de un guvern islamist in anul 2022. Un subiect care deja a inceput sa infierbante spiritele in Hexagon.
„Lucrez uneori cu lejere exagerari“, spune scriitorul. „E metoda mea. Nu sunt un scriitor cu adevarat realist, mai degraba usor expresionist. Asta fiind spus, cred ca exista posibilitatea instaurarii unui guvern islamist in Franta, dar nu chiar atat de devreme. Am accelerat timpul doar pentru nevoile romanului meu.“
Houellebecq crede ca Islamul este intr-o faza ascendenta. „O religie universalista este natural expansionista.“ De asemenea, scriitorul vede ca „nici catolicismul nu o duce rau“. El crede ca reintoarcerea religiosului este o miscare mondiala. Ateismul este prea trist. Nevoia de sens revine la moda. Cred ca asistam in acest moment la sfarsitul unei miscari istorice ce a debutat la finele Evului Mediu.
Legat de discutiile starnite de romanul sau, Houellebecq atinge problema „corectitudinii politice“: „Am ajuns in Franta intr-un punct unde numai pronuntarea cuvantului «islam» iti poate fi reprosata. Islamul nu este un subiect ce poate fi supus dezbaterii. E stupefiant sa vezi ca sute de ore de dezbatere se irosesc fara a se spune ceva cu adevarat si ca pozitiile devin tot mai antagonice“.
Plantu: „Lunga batalie pedagogica pentru libertatea de expresie“
La sfarsitul lui ianuarie 2015, celebrul desenator satiric francez Jean Plantureux, zis Plantu, a participat la o dezbatere cu caricaturistii ciprioti la Nicosia, unde a discutat indelung incidentul sangeros caruia i-au cazut victime confratii de la „Charlie Hebdo“.
Plantu a fost nevoit sa apere libertatea de expresie a artistilor, estimand ca „este necesara o lunga batalie pedagogica pentru a face inteles acest tip de imagine“, relateaza „Le Figaro“.
„Toti artistii au dreptul sa se exprime si sa spuna ceea ce vor“, a explicat Plantu. „Dar nu e suficient. Trebuie stiut ca pot exista oameni care nu inteleg nimic din aceste imagini si ca avem de facut o munca pedagogica de durata la nivel national, european si international. (…) Suntem abia la inceputul razboiului cu fundamentalismele, dar, mai ales, la inceputul unei lupte educative.“
In Republica Cipru, helenofona si ortodoxa – a explicat un desenator de la jurnalul „Politis“ – , se pot face caricaturi cu Iisus sau pe teme religioase fara probleme, desi ele sunt evitate de cate ori este posibil. In schimb, exista o libertate totala in a lovi in „dusmanul“ turc, inclusiv denuntarea prin caricaturi crude a limitarii libertatii de expresie in Turcia.
In partea de nord a Ciprului, aflat sub ocupatie turca si majoritar musulman, un ziar a reprodus fara probleme si fara consecinte prima pagina a ultimului numar din „Charlie“, cea cu Mahomed care poarta anuntul „Je suis Charlie“. Intre timp, Gérard Biard, redactorul-sef al lui „Charlie Hebdo“, a criticat mass media americana care a evitat sa publice ultima coperta a „jurnalului supravietuitorilor“ de la „Charlie“. „Religia nu trebuie sa fie un argument politic“, a declarat Biard.