Prof. univ. dr. Tudorel Toader considera ca, in intreaga sa activitate, universitatea a fost inca de la infiintare un actor cultural semnificativ pe plan local, national si international si crede ca se pot face mult mai multe in ceea ce priveste implicarea acesteia in activitatile la nivelul intregului oras. „Universitatea manifesta o larga deschidere fata de comunitate prin acte si fapte de cultura care se materializeaza in publicatii ale profesorilor, cercetatorilor stiintifici si doctoranzilor, participarea acestora in diferite proiecte si manifestari stiintifice nationale si internationale, prin prestigioasa activitate publicistica desfasurata de catre Editura UAIC, precum si revistele facultatilor componente ale universitatilor“, a spus acesta.
In cazul in care ar exista o perceptie conform careia universitatea nu ar fi un actor cultural implicat, decanul de la Drept si judecatorul Curtii Constitutionale considera ca perceptia se poate datora „specificitatii“ pe care o au unele dintre manifestarile stiintifice si culturale pe care le organizeaza universitatea si accepta ca acestea pot fi deschise mult mai mult publicului de larg interes din Iasi. „Intr-o societate bazata pe cunoastere, functia publica a universitatii se realizeaza prin transferul de cunoastere si optimizarea implicarii in societate, elemente de structura ale unui flux cultural care poate genera si realiza evenimente culturale“, crede judecatorul CCR. Acesta spune ca UAIC trebuie sa se implice in manifestarile culturale organizate si de catre ceilalti factori culturali ai Iasului si sa realizeze o serie de parteneriate comune, de lunga durata, cu acestea.
Insasi aparitia Universitatii a fost un act cultural
Prof. univ. dr. Codrin-Liviu Cutitaru considera ca insasi fondarea Universitatii din Iasi, in 1860, a reprezentat un act cultural, si ca aceasta traditie culturala e imbibata in zidurile institutiei. „La un an de la aparitia statului roman (modern), existenta unei universitati in peisajul social a fost resimtita ca o necesitate vitala. De ce? Intrucat, pe langa rolul academic, de creare si diseminare a valorii (cunoasterea), o institutie de invatamant superior are si caracter formativ (educatia individuala si de grup). Or, cultura – in varianta de notiune – angajeaza si acest sens (identitate, mentalitate – personala si colectiva). Universitatea trebuie sa genereze asadar cultura prin insasi functia sa civilizatorie“, sustine decanul Facultatii de Litere.
Acesta mai spune ca, la Iasi, acest lucru s-a resimtit inca de la inceput, cand profesorii din domeniul umanioarelor au devenit si personalitati culturale, situatie care s-ar perpetua pana astazi. „Universitatea ar putea sa determine fenomenul cultural, nu doar sa participe la el, sa se implice in derularea lui. Spatiul academic poate deveni mai imaginativ in crearea evenimentului cultural, in atragerea energiilor culturale ale orasului in proiecte de anvergura, cu ramificatii nationale si internationale. Avem scriitori, pictori si muzicieni locali importanti, resursa umana nu lipseste, trebuie insa mai multa imaginatie lucrativa in aceasta directie“, a precizat prof. univ. dr. Codrin-Liviu Cutitaru. Acesta crede ca prin legaturi mai stranse cu institutiile culturale locale si nationale se pot forma parteneriate solide, fiindca universitatea „nu poate ramane numai in rol pasiv, de receptacol al culturii“, ci trebuie sa isi asume o pozitie de creator de cultura, pentru care este nevoie si de imaginatie manageriala.
Profesorii de la „Cuza“, voci mai puternice in societate
Prof. univ. dr. Nicu Gavriluta spune, nuantat, ca persoanele care acuza neimplicarea universitatii in comunitatea locala uneori nu stiu despre ce vorbesc, fiind insa si cazuri in care acestia au dreptate. Acesta enumera lansarile de carti si dezbaterile, conferintele cu salile pline, intalnirile cu personalitati in diferite domenii la nivel national sau international, chiar si sustinerile de doctorate pe teme actuale si simpozioanele internationale ca fiind evenimente care nu pot fi excluse din sfera culturii. Cu toate acestea, el acuza ca oamenii din comunitatea locala nu participa la ele fiindca acestea nu sunt promovate de mass media si nici nu sunt din aria „senzationalului“. „De aceea, multi nu citesc, nu participa, nu-i intereseaza. Acesta-i adevarul. Insa UAIC merge mai departe ca o universitate de top din Romania si poate sa se implice mai bine. In primul rand prin parteneriate cu actori culturali ai Iasului. „Eu sunt un dusman declarat al pasivitatii culturale. Prin urmare nu pledez pentru o paguboasa defensiva culturala sau de orice alt tip a universitatii. Dimpotriva, UAIC a fost dintotdeauna foarte activa cultural“, a declarat decanul Facultatii de Filosofie.
Acesta a mai spus ca, desi universitatea are o traditie in spate, ea poate sa se implice mai mult. Profesorii si cercetatorii de la „Cuza“ pot sa devina voci importante in spatiul public, iar prin proiecte nationale sau internationale cu alte institutii de profil pot sa aduca un „plus de valoare vietii culturale a Iasului. Universitatea nu trebuie sa isi abandoneze niciodata destinul ei de a forma elite culturale, oameni de caracter, adevarate modele pentru vremurile tulburi pe care le traim“, a conchis acesta.
Din discursurile publice ale candidatilor de pana acum, inainte ca orice forma de campanie electorala sa devina oficiala, se poate observa ca acestia ar intentiona, macar la nivel declarativ, sa implice mai mult universitatea in crearea actului cultural in Iasi, pentru a structura, poate, si haosul care exista la nivel administrativ in gestionarea unitara a manifestarilor si evenimentelor de profil.
Galerie foto
