Exista, de exemplu, o multime de tinere din Rusia sau din alte parti care ar vrea neaparat sa faca sex cu mine. Nici una nu are mai mult de douazeci si cinci de ani (si, sper, nici mai putin de saisprezece) si toate sunt acolo, in spatiul virtual, gata sa ma gaseasca. Unde erau ele acum treizeci de ani, cand aveam intr-adevar mare nevoie de ele, zau ca nu stiu. Dar e bine de stiut ca sunt acolo. Pe acelasi e-mail, niste oameni de treaba ma anunta ca in preajma mea, pe o raza de cateva zeci de kilometri, sunt mai multe sotii care vor sa isi insele sotul (sper ca nu e si Alina printre ele). Si, impreuna cu ele – adica separat –, apar uneori, desi mai rar, tineri musculosi care se plictisesc singuri. O lume plina de posibilitati.
Astea sunt de obicei e-mailurile pe care le sterg aproape mecanic. M-am retras demult din lumea asta plina de dezmat, nopti nedormite si sex neinfranat si necontrolat. Prefer distractiile mai blande, care merg cu o cafea calda, o canapea confortabila si un whisky mic – hai, fie si doua. Cu alte mesaje nu e la fel de usor. Le sterg si pe ele fara sa le deschid, dar recunosc ca o fac cu mai mult sentiment.
Uite, de exemplu, exista un anume Matt, pe care nu-l cunosc (si pun pariu ca nici el pe mine), dar care se ofera mereu sa ma ajute cu ratele la casa pe care n-o am, sa ma imprumute cu ceva sau sa imi prezinte cele mai profitabile afaceri ale momentului. Se straduieste din greu, de vreme ce imi scrie aproape zilnic, asa ca un pic de vinovatie tot simt cand apas pe Delete. La fel fac si cand imi scrie Bill, care ma asigura mereu ca exista multi bani la care as putea ajunge cu ajutorul lui. Ma mai uit cu duiosie la corespondentii usor retardati, precum cei de la compania numita amagitor Lolytta, care vor neaparat sa imi vanda rochii de seara, fuste sexy si lenjerie de noapte transparenta. Alina nu primeste asa ceva – dar, in compensatie (si absolut nediscriminatoriu), si se ofera, pe langa tinerele rusoaice dornice de sex, arme de foc, grenade, rotopercutoare sau materiale izolatoare pentru locuinta.
Mai sunt si oamenii aia draguti, calzi si invizibili care au grija de sanatatea mea si imi propun sa ma vindece de toate bolile pe care le-am avut sau o sa le am cu ultraeficientele lor uleiuri, ierburi si fierturi, la preturi ce ar falimenta orice farmacie. Cei care vor sa ma infrumuseteze cu creme si uleiuri sau cei care vor sa ma faca mai viril ori mai feminin, sa ma epileze ori sa ma imparoseze, sa-mi previna uscarea pielii, incarnarea unghiilor, incarcarea limbii, curbarea spinarii, aciditatea, balonarea, constiparea ori muzeificarea. Oamenii astia au grija de mine. Nu-i cunosc, dar au grija de mine. Sau ar face-o daca i-as lasa. Cateodata ma simt uracios.
N-am ce face. Nu ma pot hotari sa intru intr-o relatie cu ei. Nu pot si pace. Totusi e bine sa stii ca sunt acolo, la doar unu-doua clicuri distanta, gata sa-ti sara de gat. Nici nu stii cat bine poate sa faca lumii un prieten necunoscut caruia ii dai, sa zicem, datele contului tau bancar. Dar, cum spuneam, azi sunt prea conservator ca sa mai vreau sa aflu.