In raportul publicat de Comisia Europeana, proiectul Iasului se recomanda a fi unul care avea nevoie de 35,5 milioane de euro, dintre care 23,625 de milioane urmau sa fie alocate diferitelor programe culturale. Textul incepe intr-o nota pozitiva, explicandu-se faptul ca propunerea Iasului avea sprijinul Consiliului Local, ceea ce ar fi deschis calea finantarii si posibilitatea atragerii fondurilor europene, precum si faptul ca „strategia culturala a orasului se suprapune cu obiectivele unei Capitale Europene a Culturii. Comisia de evaluare a luat seama de cei trei piloni de dezvoltare ai programului. Intentia de a impartasi si de a multiplica mai multe evenimente si proiecte comune de pregatire, colaborare si schimburi cu orase din Ucraina si Republica Moldova este ambitioasa si ar putea aduce o contributie (n.r.: semnificativa) dimensiunii europene“.
Insa in acelasi document citat se precizeaza ca expertii internationali si romani s-au declarat dezamagiti ca nu au avut oportunitatea de a auzi opinii si asigurari directe ale reprezentantilor oraselor partenere.
„Cooperarea transfrontaliera cu cele doua tari este un obiectiv important, dar comisia nu a inteles daca acea cooperare propusa era doar de fatada sau contribuia cu adevarat la dezvoltarea civica si culturala a partenerilor implicati“, se specifica in document. Comisia reclama si faptul ca nu a inteles cu exactitate aranjamentele financiare pe care urma sa se sprijine aceasta cooperare propusa.
La capitolul diversitate, s-a reclamat si faptul ca 250 dintre cele 342 de proiecte culturale propuse se afla deja in diferite stadii de implementare si aveau sumele de finantare deja stabilite. „Candidatura pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii presupune, mai degraba, un program personalizat care urmeaza sa fie implementat, decat o continuare a ofertei culturale care exista in orasul respectiv“, se mai specifica in documentul citat. Mai mult, conform raportului, proiectul depus de catre Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana nu a reusit sa scoata in evidenta insusi conceptul gandit pentru a fi implementat si pentru a fi coloana vertebrala a proiectului propus de catre Florin Cintic – componenta transfrontaliera, „interfata rasariteana a culturii“ sau acel concept al hub-ului, contestat de mai multi actori culturali la momentul la care a fost lansat. „Proiectul nu a reusit sa argumenteze cum intentioneaza sa devina interfata rasariteana a culturii. I-a lipsit in mod vizibil o viziune artistica clara.“
Accent prea puternic pe „mostenire“
O alta componenta negativa semnificativa a raportului intocmit de catre Comisia Europeana, pe baza analizei expertilor a proiectelor sustinute de toate orasele candidate in luna decembrie, se concentreaza asupra deschiderii orasului catre ideea de noutate in arta. In raport, se subliniaza faptul ca orasul Iasi nu este foarte deschis catre arta contemporana, inovatie si avangarda. Totodata, Comisia Europeana a remarcat un lucru pe care l-a scos in evidenta si Barometrul Cultural realizat in sprijinul intocmirii dosarului de candidatura: Iasul este prea legat de trecutul sau. „Comisia a considerat ca programul propus, cu o concentrare puternica pe istorie si mosternie, ar ranforsa aceasta perceptie in loc sa se foloseasca de aceasta oportunitate pentru a transforma sectorul cultural al orasului si beneficiarii acestuia“, au spus expertii, care au precizat ca o abordare care sa fi fost mai echilibrata din acest punct de vedere, care sa imbine istoria cu inovatia, ar fi facut ca propunerea Iasului sa fie mai interesanta. O reactie disproportionata fata de acest punct a avut primarul interimar Mihai Chirica, in cadrul unui interviu acordat Radio Hit. Intrebat de catre realizator cum interpreteaza aceasta legatura a Iasului cu trecutul, dar si cu arta contemporana si avangarda, Mihai Chirica a spus ca: „Nu as insista foarte mult pe un festival al homosexualilor, ceea ce s-a mai prezentat in alte dosare“.
Insa comisia care a realizat raportul a scos in evidenta si o carenta in abordarea istoriei recente a orasului. In acest caz, a fost evidentiata tratarea en passant a Pogromului de la Iasi din 1941, expertii precizand ca proiectul propus de catre capitala Moldovei pentru a deveni Capitala a Culturii Europene a avut de suferit, remarcandu-se o abordare sumara, in detrimentul uneia aprofundate. Acelasi lucru a fost precizat si in legatura cu un proiect care sa trateze situatia minoritatii rome din regiune. „Pe aceasta tema programul putea sa puna accentul mai mult“, s-au rezumat a mentiona, in raport, expertii.
O unda de critica s-a abatut si asupra reflectarii industriilor creative din Iasi, domeniu care a fost apreciat de catre Comisia Europeana in raportul facut public, ca fiind o zona in care Iasul are o reputatie cunoscuta, insa care nu a fost tratata corespunzator in dosarul de candidatura. Expertii au remarcat faptul ca a existat o serie de proiecte care cuprindeau in desfasuratorul lor elemente ce scoteau in evidenta industriile creative ale Iasului, insa au reprosat faptul ca aceasta tematica nu a fost gandita ca un element puternic si de sine statator al programului. „Oferta culturala a fost limitata in ceea ce priveste publicul-tinta si posibilitatea de a construi pe viitor in sectorul cultural“, se mentioneaza in documentul citat. Raportul a consemnat faptul ca au existat o serie de consultari cu cetatenii si operatorii culturali ai Iasului, insa a remarcat si faptul ca nu este evident cate dintre ideile exprimate in cadrul acestor consultari se regasesc in concept si in proiectele depuse la dosar.
Primarul interimar lanseaza atacul la adresa expertilor
Reactiile dupa aparitia raportului in presa din Iasi si in spatiul public nu s-au lasat asteptate, insa in ceea ce ii priveste pe responsabilii proiectului, acestea au lasat de dorit la nivel de discurs public si reprezentativitate. Contactat telefonic de catre „Suplimentul de cultura“, primarul interimar Mihai Chirica a lansat o serie de atacuri asupra expertilor care au evaluat dosarele de candidatura. „L-am lasat pe domnul Cintic sa faca comentarii. Singurul pe care-l am eu de facut ar fi ca a fost toata deschiderea necesara pentru ca echipa sa faca proiectul, nu le reprosez in mod direct lor ceva. Am gasit foarte multe elemente subiective (n.r.: in raportul expertilor europeni): unele de ilegalitate, altele de incompetenta in analiza comisiei, inclusiv documente depuse de noi despre care au spus ca nu exista. Daca erau obiectivi, mi-as fi indreptat atentia asupra domnului Cintic, dar atata timp… nu mai pot sa comentez nimic. Noi ne vedem de treaba noastra, ei sa isi vada de treaba lor si asta e“, a spus primarul interimar.
Pozitia acestuia a fost mult mai nuantata in conferinta de presa pe care a sustinut-o la Palatul Roznovanu in cursul zilei de joi. Acolo, atacurile au continuat, Mihai Chirica acuzand ca o parte dintre minusurile semnalate de catre Comisia Europeana, printre care si relatia cu orasele invecinate – Chisinau si Cernauti – sau ignorarea minoritatilor locale, evreiasca si cea roma, ar fi fost prezente in dosar in cadrul mai multor proiecte. „Se spune faptul ca nu ar fi fost o intelegere intre cele trei orase privind apartenenta la un proiect comun. Lucrul este fals, exista documentul original prin care cele trei orase, in mod cat se poate de intelept, semneaza participarea in comun la proiectele de Capitala Culturala Europeana privind sustinerea candidaturii Iasului“, a spus Chirica, care a adus si un document stampilat de reprezentanti ai celor trei orase.
Acesta a mai acuzat comisia si de lipsa de competenta privind analiza dosarului si de faptul ca nu a stiut ca „un buget se constituie prin nuantarea cu sume fixe“. „Din pachetul de 350 de proiecte, cel putin 200 au fost cu sume fixe, fiindca asa au fost cerute de cei care le-au elaborat. Totodata, aceasta este o incercare rusinoasa de a aduce un conflict care nu exista intre comunitatea ieseana si cea a evreilor din Romania. Cum este posibil ca un oras care face segregare de populatie pe principii etnice, cum se intampla la Baia Mare, sa fie trecut cu vederea, iar noi, care avem o colaborare de atatia ani cu comunitatea evreilor din Iasi, sa fim trecuti cu vederea? Din punctul meu de vedere este o lipsa crasa de competenta“, a spus primarul interimar.
El a mai acuzat si faptul ca analiza a fost facuta de catre o comisie aflata in ilegalitate, facand trimitere la faptul ca cei doi membri romani erau din Bucuresti, si ca aceasta nu ar fi in stare „sa spuna unde este Iasul pe harta Romaniei, cu atat mai putin a Europei. Este Baia Mare mai importanta decat Targu Mures ca oras intercultural? Eu nu cred“, a mai acuzat acesta.
In aceeasi conferinta de presa, el a specificat ca, in perioada urmatoare, Fundatia Iasi – Capitala Culturala Europeana urmeaza sa se dizolve, iar in locul ei sa se infiinteze o noua Fundatie Culturala a Iasului, spre care acesta a sugerat ca s-ar indrepta aceeasi echipa de la FICCE.
Cintic acuza „amatorismul“ expertilor
Florin Cintic, „arhitectul“ dosarului si, in buna masura, al activitatii recente a fundatiei, a avut si el o pozitie agresiva cu privire la raportul emis de catre Comisia Europeana. Acesta s-a declarat, pentru „Suplimentul de cultura“, dezamagit de superficialitatea si reaua-credinta pe care acesta le considera a fi „evidente“ in aceasta „justificare lipsita de coerenta“. „Stilistica ambigua (excesul de «avem impresia», «comisia nu a fost convinsa», «ni s-a parut ca» etc.) in locul unei analize critice, riguroase si argumentate arata lipsa de buna-credinta, dubla masura, amatorismul si chiar o oarecare incrancenare in a gasi elemente criticabile la un dosar care este cel mai extins justificat dintre toate cele respinse“, a declarat Florin Cintic.
El a mai apreciat ca exista „o multime de inadvertente“ si de „judecati pripite“ care ar fi lipsite de explicatii. „Ceea ce mi se pare cel mai discutabil e faptul ca juriul nu expliciteaza nici de ce nu a respectat in selectie obiectivele majore ale proiectului (cooperarea transfrontaliera si dezvoltarea unui oras si a unei regiuni discriminate economic prin acest proiect, favorizand, dimpotriva, cele mai bogate orase ale Romaniei) tot astfel cum aceasta evaluare nu face nici o referire concreta la prevederile procedurilor adoptate pentru acest proiect (formulate in cerintele programului) si nici la modul cum cele sase criterii de evaluare obligatorii au fost aplicate celor 14 competitori“, a mai spus Florin Cintic.
El a numit „hilare“ raspunsurile indirecte sugerate in materialul emis de Comisia Europeana in ceea ce priveste justificarile date de juriu la acuzatiile de conflict de interese si de favorizare a unor orase care nu au indeplinit criteriile minimale legate de adoptarea strategiei culturale. In final, acesta a spus ca va raspunde pe larg obiectiilor formulate de aceasta analiza calificata drept „confuza, cu dubla masura si neconvingatoare. Si, in unele locuri, chiar mincinoasa“.
Dan Lungu: „O lectie dura“
La polul opus se pozitioneaza scriitorul Dan Lungu, directorul Muzeului National al Literaturii Romane din Iasi. Acesta a precizat ca este suficient sa ne uitam la CV-urile membrilor juriului pentru a vedea faptul ca „sunt cu totii profesionisti“. „Este un raport sintetic si politicos, dar foarte bine argumentat, prin referire la regulile jocului, la criteriile de evaluare. Trebuie sa intelegem ca nu a fost evaluat Iasul, cu trecutul sau istoric si cu potentialul sau cultural, ci a fost evaluat un proiect. Iesenii nu au de ce sa se simta jigniti de verdictul juriului, dar pot fi dezamagiti ca proiectul nu a valorificat cum trebuie resursele culturale, oportunitatile si creativitatea locale, intr-o reteta castigatoare“, a explicat Dan Lungu. Acesta a insistat asupra faptului ca din acest raport iesenii trebuie doar sa inteleaga ca au primit o lectie dura si ca strategiile culturale ale municipiului si judetului trebuie regandite in urma acestor concluzii. „Faptul ca nu se vad rezultatele consultarii comunitatii in constructia conceptului si a proiectului, ca dialogul intercultural si cel interetnic nu au fost suficient dezvoltate, ca relatiile transfrontaliere nu au fost dublate de relatii internationale, ca evenimentele orientate spre avangarda si experiment au fost prea putin reprezentate sunt, limpede, directii de care trebuie sa tinem cu prioritate cont pe viitor. Dar poate cel mai usturator repros este acela ca proiectul nu a aratat in mod convingator cum Iasul poate deveni «interfata rasariteana a culturii europene».“
Indiferent insa de felul in care se va raporta administratia locala la raportul si la concluziile Comisiei Europene, important este sa se identifice o strategie culturala care sa fie asumata, ca Pactul Educatiei de altadata, si sa fie pusa in aplicare indiferent de capitalul de imagine pe care l-ar putea castiga sau nu primarul Iasului, presedintele Consiliului Judetean sau diferitii consilieri. Un proiect care sa se transpuna dincolo de interese.
Galerie foto
