Inainte de a pune reflectorul pe dezbaterile care au creat valuri si au provocat lumea culturala, sa trecem in revista cateva detalii semnificative.
Profesor doctor la Catedra de Franceza a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti – domenii de competenta: Istoria ideilor (sec. XVI-XVIII), Literatura franceza, Pragmatica si filosofia limbajului, Hermeneutica –, fost ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Marele Ducat de Luxemburg intre anii 2006 si 2011, director si coeditor al „Journal of Early Modern Studies“, revista Centrului de cercetare „Fundamentele Modernitatii Europene“ al Universitatii din Bucuresti, membru in mai multe societati stiintifice, noul Ministru al Culturii a beneficiat, de-a lungul timpului, de o serie de burse de cercetare, a publicat numeroase lucrari de specialitate, a coordonat organizarea a numeroase seminarii internationale, a fost distins cu doua premii importante (Premiul „Pierre-Georges Castex“ al Academiei de Stiinte Morale si Politice, Paris, 2013, si Premiul „Nicolae Balcescu“ al Academiei Romane, Bucuresti, 2014). Grosso modo, cariera sa de pana acum s-a concentrat, cu mici exceptii, in jurul performantelor academice.
Cine formeaza echipa noului ministru
Prima miscare strategica pe care Vlad Alexandrescu trebuia sa o faca odata ajuns la Ministerul Culturii era schimbarea echipei, ceea ce s-a si intamplat in mare parte. Astfel, cei trei secretari de stat sunt Mihai Ghyka – descendent al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica, a detinut functiile de presedinte si manager general la Bergenbier, apoi director comercial pe segmentul consumer al Vodafone Romania, iar in cele din urma a pus bazele unei firme de consultanta in marketing –, Alexandru Oprean – a fost consilier pe probleme de aparare in Guvernul Romaniei, ofiter de Stat Major la Centrul de lupta din Stavanger, Norvegia, cancelar al Casei Regale, consilier superior la Primaria Bistrita, consilier personal in Cancelaria premierului Tariceanu, Secretar de Stat in Ministerul Culturii in timpul Guvernului Ponta (aprilie 2014) – si Corina Suteu – expert in politici culturale, a ocupat functia de director al Uniunii Teatrale din Romania (UNITER), apoi pe aceea de presedinte al Forumului retelelor culturale europene, a fondat asociatia ECUMEST si a fost director al Institutului Cultural Roman din New York in perioada 2006-2012. Irina Sanda Marin Cajal este subsecretar de stat, Andrei Diaconescu secretar general, iar Cristina Cotenescu secretar general adjunct. Totodata, in ultimele luni, printre noii consilieri ai Ministrului Culturii ii regasim pe Andrei Rus (consilier pentru cinematografie), Simona Sora (consilier pentru literatura), Dragos Neamu (consilier pentru muzee si pentru industrii culturale si creative), Rares Zaharia (consilier pentru opera), Anghel Damian (consilier pentru teatru) – numirea cea mai controversata, din pricina varstei acestuia (24 de ani) –, Florian Matei-Popescu (consilier pentru probleme de arheologie), Edmond Niculusca (consilier pentru comunicare si pentru spatiul public), Adrian Balteanu (consilier pentru probleme de patrimoniu). Criteriile folosite de Vlad Alexandrescu in alegerea lor: competenta, inteligenta, individualitati proeminente in domeniile lor.
Ar mai fi multe de mentionat, insa ne oprim doar la bugetul Ministerului Culturii pe anul in curs: 0,1% din PIB, aproximativ 700 de milioane de lei, o crestere de 20% fata de anul trecut – in conditiile in care, conform datelor pe care Guvernul Romaniei le-a transmis la Comisia Europeana, industriile culturale si creative aduc la bugetul statului pana la 7% din PIB.
Primele masuri
In decembrie 2015, Vlad Alexandrescu a avut o intalnire cu grupul independent de artisti, creativi, manageri si antreprenori culturali constituit la initiativa lui Matei Martin, jurnalist („Dilema Veche“ si Radio Romania Cultural), traducator si mediator cultural, numit ulterior presedinte al noului Consiliu al Administratiei Fondului Cultural National. Procesul de consultare viza dezvoltarea sectorului cultural pe termen lung si se inscrie in planul de a deschide Ministerul Culturii catre lumea culturala, ONG-uri, antreprenori culturali, consumatori de cultura.
Grupul amintit a dezbatut, la aceeasi masa cu Alexandrescu si consilierii sai, actiunile prioritare pentru agenda mandatului curent, intalnindu-se in numeroase puncte: strategia culturala si cadrul legal menit sa ii ofere stabilitate si substantialitate, reformarea AFCN-ului, implicit a sistemului acestuia de finantare, dorindu-se o sustinere directa a artistilor, accentul pus pe transparentizarea proceselor de lucru si a deciziilor ministeriale, depolitizarea comisiilor de evaluare a managerilor din cadrul institutiilor publice de cultura, posibilitatea stabilirii si pregatirii unui corp national de evaluatori, deblocarea concursurilor de management din institutiile de cultura si multe altele.
In urma acestui dialog, unele masuri au fost deja luate – cum ar fi reformarea AFCN-ului, inceputa prin schimbarea, pentru o perioada de doi ani, a Consiliului AFCN –, iar altele au fost supuse altor dezbateri si consultari, pe domenii specifice, cu actorii direct interesati. Se doreste reiterarea experientei din decembrie 2015 ori de cate ori este nevoie pentru a se crea acea punte de comunicare eficienta despre care vorbeam la inceputul sintezei de fata. In acest sens, se va construi o platforma de dialog a culturii vii – o comunitate culturala activa, variata si independenta care sa negocieze si valideze initiativele si deciziile de politica culturala ulterioare ale Ministrului Culturii –, iar apelul a fost deja lansat.
Intorcandu-ma la noul Consiliu AFCN, cred ca este relevant sa mentionez noii membri. Jurnalistul Matei Martin este presedintele Consiliului AFCN. Din partea Ministerului Culturii, au fost alesi Razvan Popovici – muzician, initiatorul si directorul Festivalului Chiemgauer Musikfruhling din Traunstein, Germania, si al Festivalului International de Muzica de Camera SoNoRo din Bucuresti – si Radu Vancu – poet, eseist, traducator, conferentiar la Facultatea de Litere si Arte a Universitatii „Lucian Blaga“ din Sibiu, unul dintre organizatorii Festivalului International de Poezie de la Sibiu. Liviu Sebastian Jicman, economist, vicepresedinte al Institutului Cultural Roman, a fost ales din partea ICR membru al Consiliului AFCN, iar Emese Csoti, fost membru in cadrul Consiliului AFCN in perioada 2014-2015, fost director de cabinet la Ministerul Culturii si Patrimoniului National (2011) si consilier personal al Ministrului Culturii (2010), a fost numita din partea Departamentului pentru Relatii Interetnice. Ceilalti membri sunt: Corina Apostol – licentiata in istoria artei a Duke University, doctorand la Departamentul de Istoria Artei al Rutgers University, SUA, unul dintre fondatorii ArtLeaks –, Alin Ciupala – profesor universitar in cadrul Facultatii de Istorie, Universitatea Bucuresti, secretar stiintific al Institutului de Istoria Artei si editor al celor trei reviste editate de Institut, fost membru al comisiilor de evaluare AFCN (2007-2009) –, Florin Cintic – directorul Arhivelor Nationale ale Romaniei, Serviciul Judetean Iasi, profesor universitar de Istoria culturii si management cultural la Universitatea „Al.I. Cuza“ Iasi, cercetator stiintific, scriitor membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, fost membru in Consiliul AFCN (2012-2013) –, Vlad Morariu – cercetator, conferentiar si curator, doctor in Istoria si Teoria Artei Contemporane la Loughborough University, editor si contribuitor la publicatia „ArtLeaks“ –, Miruna Runcan – scriitor si critic de teatru, profesor titular la Facultatea de Teatru si Televiziune a Universitatii „Babes Bolyai“ din 2004, director al Scolii Doctorale in Teatru a UBB Cluj din 2009 si al Centrului de Cercetare si Creatie in Teatru, Film si Media „Vlad Mugur“ – si Ada Solomon – producator de film, expert extern al Programului Media al Uniunii Europene, membru al Boardului Academiei Europene de Film, director executiv al Societatii Culturale NexT, coordonator pentru Romania al European AudioVisual Entrepreneurs, laureat al premiului Eurimages EFA pentru contributie la dezvoltarea coproductiilor europene, fost membru in Consiliul AFCN (2014-2015).
Ce anume sa finanteze Ministerul?
O alta chestiune importanta priveste acordarea fondurilor de catre Ministerul Culturii. Vor exista, in continuare, doua paliere: fondurile acordate proiectelor prioritare – festivaluri mari ale unor asociatii sau organizatii, cum ar fi Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FITS) sau Festivalul International de Film Transilvania (TIFF) – si finantari „de linie“ – fonduri acordate pentru proiecte diverse, punctuale, la care se vor organiza, pentru prima data in perioada postdecembrista, doua sesiuni de finantare pe proiecte. In decembrie 2015, de pilda, a fost lansat un concurs de proiecte pentru Ziua Culturii Nationale – 15 ianuarie 2016 –, unde cinci proiecte au fost admise si finantate, zece respinse. De altfel, un alt punct sensibil adus in vizorul public la sfarsitul lui ianuarie 2016 a fost finantarea pe anul acesta a revistelor si publicatiilor culturale ale Uniunilor de creatori din Romania, membre ale Aliantei Nationale a Uniunilor de Creatori (ANUC). Ministerul Culturii a publicat, pe 29 ianuarie, pe site-ul sau, normele metodologice pentru acordarea subventiilor, iar pe 10 februarie a initiat procedura de selectie a revistelor si publicatiilor culturale, altele decat cele propuse de uniunile de creatori, in conformitate cu prevederile Legii nr. 136/2015 pentru finantarea revistelor de cultura reprezentative din Romania. Initial, managerii culturali au fost confuzi, iar USR, crezand ca ministrul Culturii nu doreste sa aplice legea mentionata mai sus, a anuntat ca va intrerupe activitatea a noua reviste literare publicate de aceasta. Sigur, lucrurile au capatat amploare curand, astfel incat Vlad Alexandrescu a revenit cu o declaratie conform careia va respecta Legea nr. 136/2015, facand doar o verificare a cadrului legislativ a acesteia – concordanta intre legislatia europeana si cea romaneasca – pentru a gasi eventuale solutii in cazul in care specialistii Consiliului Concurentei ar fi sesizat vreo neregula.
Tot in ianuarie apele s-au tulburat din pricina unei propuneri de modificare a Legii managementului in institutiile de cultura. In mare, ministrul Culturii dorea schimbarea unor puncte pe care le considera vitale. Voi mentiona doar doua dintre acestea, cele care au fost cele mai criticate. In primul rand, nivelul studiilor unui candidat pentru postul de manager. Propunea ca obligativitatea de a avea licenta in domeniul respectiv sa fie inlocuita cu una generala de tipul stiinte umaniste si arte, indiferent de nivelul de studii (licenta, masterat, doctorat). Un alt punct atins a fost problema asa-ziselor „concursuri inchise“, acele concursuri in care un fost manager de institutie poate concura singur daca la evaluarea finala a obtinut nota 9 si, in functie de rezultat, poate castiga, din nou, postul respectiv. Ministrul spunea, in acest caz, ca doreste cresterea competitivitatii. La dezbaterea publica, unde au participat manageri ai mai multor institutii de cultura din Bucuresti si din tara, discutiile au fost aprinse, multi fiind impotriva unor astfel de modificari, afirmand ca un teatru trebuie sa fie condus de un om de teatru, regizor sau actor, de exemplu, si ca managerii care au rezultate merita sa beneficieze de „concursuri inchise“. Dezbaterea respectiva a fost un inceput, iar Vlad Alexandrescu a precizat ca va organiza, in viitorul apropiat, alte intalniri si discutii pe aceasta tema.
Noua sala de concerte a Bucurestiului, din nou pe lista de prioritati
Planuri concrete au fost prezentate si in ceea ce priveste sustinerea cinematografiei romanesti. Reformarea Centrului National al Cinematografiei (CNC) s-a impus in capul listei: se urmareste schimbarea componentei Consiliului, ca in cazul AFCN, si reinceperea sesiunilor de finantari, sistate in 2015, una la inceputul anului, alta in decursul acestuia, aprobandu-se deja Memorandumul Ministerului Finantelor care decide ca CNC-ul sa primeasca bani, iar Ministerul Culturii sa avizeze finantarile. Deosebit de presant este si subiectul salilor de cinema inchise din pricina riscului seismic, dar si a altor cauze. In aceasta privinta, Consiliul de Administratie de la Romania Film, cei care gestioneaza douazeci de sali care se afla in administrare in toata tara, va fi schimbat curand, iar pentru postul vacant de director al Arhivei Nationale de Filme se va organiza un concurs. Aditional, se vor incerca cateva parteneriate strategice – Ministerul Educatiei, Centrul National al Cinematografiei din Franta – pentru a revitaliza acest sector cultural.
In alta ordine de idei, Vlad Alexandrescu a anuntat si construirea unei noi sali de concerte, atat de ceruta de publicul roman, cat si de marii dirijori straini care au fost invitati la Festivalul International „George Enescu“. Sala va avea o capacitate de 2.000-2.400 de locuri si ar trebui sa fie un spatiu cultural multifunctional, un concept nou care sa apropie arta contemporana de muzica, sa aiba zone de ateliere, galerii vizuale, locuri unde barierele dintre artistii creatori si publicul consumator sa dispara. Pentru construirea acesteia, se va da drumul unui concurs international de arhitectura. La nivelul intentiilor, se doreste inceperea construirii cat mai curand, iar finalizarea salii in 2018, cu fonduri de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Se pare ca locul ales ar fi unul central, aproape de Guvern, de Piata Victoriei, Ateneul Roman si de Sala Radio. Momentan, opinia publica este sceptica cu privire la noua sala de concerte intrucat, pana acum, ideea a mai fost vehiculata, dar niciodata pusa in practica.
Pe 27 ianuarie, s-a modificat si Legea Patrimoniului – de acum, ministrul Culturii nu va mai putea trece peste avizele Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice – si se lucreaza intens pe chestiuni de patrimoniu national. Lucrurile par ca merg intr-o directie buna, cu fapte si idei, dialog, si nu doar discursuri. Timpul ne va confirma sau infirma.
FOTO 1: www.rfi.ro