Pe atunci, toata lumea putea sa isi vada mai departe de sampanie, sa paraseasca cladirea tot pe covorul rosu, plutitori, neingreunati de ganduri neplacute despre starea societatii sau viitorul planetei. Dar pe atunci, Oscarurile erau un loc in care nu se facea foarte multa politica.
De la Oscarurile 2016 am ramas, in principal, cu doua amintiri: faptul ca Leonardo DiCaprio a putut, in sfarsit, ridica celebra statueta si ca jumatate din planeta isi doreste ca Leo sa fie Presedintele Planetei si sa o scape de incalzirea globala. „The Revenant a fost si o poveste a relatiei dintre om si natura. Am facut, in mod colectiv, ca 2015 sa fie cel mai cald an inregistrat din istorie. Incalzirea globala este ceva real, care se intampla acum. Aceasta este cea mai mare amenintare cu care se confrunta specia noastra, iar noi trebuie sa lucram impreuna si sa incetam sa mai amanam“, a spus actorul. Discursul sau a fost salutat cel putin la fel de mult ca faptul ca a castigat Premiul Academiei Americane de Film.
Dar DiCaprio nu a fost singurul care a trecut rapid peste multumiri, pentru a vorbi despre chestiuni mai importante. In fiecare an, Oscarurile sunt privite, in direct, de aproximativ 60 de milioane de oameni de pe tot globul. O reclama de 30 de secunde difuzata in diversele pauze ale ceremoniei costa in jur de 2 milioane de dolari. Si pentru ca atat de multa atentie este o raritate, numerosi castigatori aleg sa vorbeasca despre o tema sociala sau politica care ii preocupa. Sam Smith, castigator pentru cel mai bun cantec original, si-a dedicat premiul comunitatii gay din care face parte si a declarat ca spera ca „Vom fi cu totii egali intr-o zi“. Alejandro Gonzalez Iñárritu, castigator pentru al doilea an la rand al Oscarului pentru regie, si-a folosit timpul pentru a vorbi despre discriminarea rasiala. Actrita Alicia Vikander a vorbit, cand a ridicat premiul pentru cea mai buna actrita in rol secundar in filmul Daneza, despre comunitatea transexuala. Chris Rock nu s-a putut abtine si a strecurat bancuri despre faptul ca, pentru al doilea an la rand, nu au fost nominalizate persoane de culoare la nici o categorie importanta.
Cel mai puternic mesaj al serii le-a apartinut victimelor abuzului sexual. Lady Gaga, asa cum o vedem mai rar, fara accesorii extravagante sau tinute scandaloase, a cantat live o melodie compusa pentru un documentar despre violurile din campusurile americane. La mijlocul melodiei, pe scena a aparut un grup numeros de victime ale abuzurilor sexuale: femei, barbati, persoane fara gen, studenti de la universitati de elita sau mai putin cunoscute, din diverse etnii. Mana in mana, au transmis, prin lipsa lor de cuvinte, mai mult decat toate discursurile puse cap la cap. Seara s-a incheiat in aceeasi cheie. Spotlight, o productie care a vorbit despre ancheta asupra abuzurilor sexuale ale preotilor catolici, a castigat premiul pentru cel mai bun film.
Tendinta este una mai veche. In ultimii ani, de la podiumul Oscar, s-a vorbit despre razboaiele ignorate de stiri, despre drepturile comunitatii LGBT, despre mediu, egalitatea de drepturi intre barbati si femei si politica externa a SUA. In anii ’70, in urma unuia dintre primele discursuri politice de la Oscar, organizatorii au tinut ca gazda ceremoniei de atunci – Frank Sinatra – sa citeasca, in direct, o dezvinovatire a Academiei de Film. Intre timp, s-au resemnat si spera doar ca ei sa fie cat mai rar subiect de discurs.