Disparitia acestuia a fost anuntata de bateristul Ringo Starr.
Martin le-a oferit celor de la Beatles un contract cu propria sa casa de discuri, Parlophone, atunci cand acestia fusesera refuzati de multi altii, si a produs aproape toate discurile acestora. „George Martin este cel care ne-a facut sa fim ceea ce eram in studio. Ne-a ajutat sa avem un limbaj cu ajutorul caruia sa vorbim cu alti muzicieni“, a declarat, odata, John Lennon.
Martin a produs multi artisti care au definit sound-ul primei jumatati a anilor ’60. Pe urma, a produs artisti precum Elton John, Céline Dion, Kenny Rogers, Jeff Beck si Neil Sedaka si, de asemenea, doua melodii celebre de pe coloana sonora a filmelor cu James Bond: Goldfinger, de Shirley Bassey, si Live and Let Die, de Paul McCartney & Wings.
George Martin a fost mentorul si parintele spiritual al celor de la Beatles si isi merita pe deplin renumele de „al cincilea membru“ al formatiei. Cu toate acestea, si altii au avut pretentia de a purta acest „titlu“. Printre acestia se numara:
– Stuart Sutcliffe, basistul trupei intre 1960 si 1961;
– Pete Best, bateristul trupei in perioada 1960-1962, „indepartat“ din trupa la sugestia lui George Martin si inlocuit cu Ringo Starr;
– Brian Epstein, marele manager al trupei, din 1961 si pana la moartea sa, in 1967;
– Neil Aspinall, road-manager al trupei in anii ’60.
Intre timp, decesul lui George Martin a avut un efect ceva mai aparte pe retelele de socializare.
Dupa ce Ringo Starr a anuntat decesul acestuia pe Twitter, o multime de vedete s-au grabit sa reactioneze foarte repede, tot pe conturile lor de socializare. Ceea ce i-a facut pe multi fani ai serialului si cartilor din seria Urzeala tronurilor, care nu cunosc istoria The Beatles, sa fie convinsi ca cel care a murit a fost, de fapt, scriitorul George R.R. Martin.