De ce au plecat uneperistii la PSD? Simplu. Pentru ca se scufunda barca generalului Oprea, cel care a ales sa faca pasul lateral, din cauza dosarelor care nu-i dau pace. Din cei 60 de alesi (senatori si deputati), este posibil ca UNPR sa ramana cu jumatate, in scurt timp. Cei mai multi vor pleca la PSD, altii vor incerca sa negocieze cu ailalti, adica pe partea dreapta. UNPR mai are o sansa pe scena politica, ce-i drept mica, doar daca se va alia sau va fuziona rapid cu un alt partid. Doar ca nimeni nu-i mai vrea pe uneperisti. Astfel ca in scurt timp, e posibil ca UNPR sa dispara de pe scena politica.
Trecerea alesilor dintr-o parte in alta nu face decat sa starneasca si mai multa lehamite in randul electoratului.
Partea proasta e ca va urma cel mai mare val de traseism politic din ultimii 10-15 ani. De data asta e pe fata. In aceste zile, politicienii de toate culorile nu se mai gandesc la binele comunitatii sau macar al partidului din care fac parte, ci doar la binele lor. Daca nu mai au loc la PSD, atunci vor pleca la liberali. Sau invers. Daca nici liberalii nu-i primesc, atunci se vor duce la Miscarea Populara. Sau chiar la PSRo-ul lui Geoana.
Elocvent este ceea ce s-a petrecut zilele trecute in localitatea ieseana Raducaneni. Aproape intreaga organizatie PSD a trecut la Miscarea Populara. N-au trecut decat vreo 48 de ore si o alta stire politica anunta ca, in aceeasi localitate, mare parte din organizatia PNL a trecut la PSD. Cum e posibil ca oameni de stanga sa treaca la un partid de dreapta? Sau invers? E vorba de stabilirea candidatilor la primarii si consilii locale. Nu te vrea partidul, pleci la altul. Singur sau cu gasca. Le faci in ciuda, ii lasi in fundul gol, le arati ca esti tare. De fapt, esti un campion la traseism.
Nu pleci singur, ci cu grupul. Sau daca vorbim de Raducaneni, cu satul.
De fapt, aici s-a ajuns in politica romaneasca. Nimeni nu mai crede in nimic. Nici macar politicienii nu mai cred in partidele lor. N-au crezut niciodata, altfel Romania era departe.
La Cucuietii din Deal, dreapta e totuna cu stanga. Primarul e rosu, nevasta cica e cu liberalii, iar finul e popular sau, daca e necesar, progresist. Nu conteaza doctrina, nimeni nu discuta proiecte, ci e rotirea cadrelor. Ce iau eu si ce-ti las tie. Operatiunea ocuparea pozitiilor. In unele localitati, desi pare ciudat, primarul stabileste capeteniile la celelalte partide. Posibil doar ca in marile orase sa fie ceva bataie politica pe bune. In rest, e prosteala electorala pe fata. Se regizeaza un scandal local, dar de fapt, oamenii sunt mana in mana. Frati politici pe vecie.
Alegerile locale din acest an nu vor schimba mare lucru, mai ales pe un singur tur de scrutin. 80% din actualii primari isi vor reconfirma mandatele. Ca edil, trebuia sa fi fost prea fraier patru ani ca sa nu castigi 30%. Iar cu acest scor, iti asiguri inca un mandat.
In 2016, partidele nici macar nu vor face un minim efort sa arate ca se afla in competitie. Cine e mai tare in comunitate face jocul. Cine nu, sta pe margine, dar rezultatul la urne e previzibil.
Ce va fi in marile orase? Si aici se pregatesc manipulari de proportii. Oameni onesti vor candida din partea a tot felul de partide de buzunar. In realitate, sunt trimisi de sforari locali doar pentru a rupe voturi dintr-o parte sau alta.
In aceste conditii, mai e loc de surprize? Putin probabil. Singura sansa e prezenta masiva la urne. La 60% prezenta la vot intr-o localitate, orice calcul e dat peste cap. Daca, de regula, intr-o localitate veneau la alegerile locale 50% din alegatori, iar in 2016 prezenta se duce inspre 60%, atunci surplusul de votanti, daca merge spre un candidat (sau partid), inseamna 20% din voturi. Altfel spus, griparea jocului politic local.
E unica posibilitate de a rasturna aranjamentele care se pun la cale mai peste tot in tara. Intre alegeri, cei care sunt la putere se tem de strada. In ziua votului, o prezenta masiva la urne ar rasturna cu totul masa de joc. Greu de crezut ca se va intampla in iunie 2016, dar nu imposibil. Doar valul urnelor mai poate schimba ceva.