Cred ca este vorba mai degraba de un exercitiu intuitiv, care il face sa inainteze pe pipaite in zone formale necunoscute, presimtind ca forma va determina treptat continutul. Altfel spus, in momentul in care pleaca la drum, nu stie unde va ajunge, ceea ce face calatoria si mai palpitanta. (Iar calatoria o face in primul rand pentru sine, nu pentru spectator, ceea ce mi se pare foarte ok.)
In cel mai implinit lungmetraj de pana acum, Pescuit sportiv, continutul era justificat de forma (POV-ul, adica filmarea din punctul de vedere al celor trei personaje principale, avea sens). Din dragoste, cu cele mai bune intentii pierdea insa din folosirea POV-ului in mod democratic (unghiul de filmare se schimba in functie de personaj, pe care il alterna cu unghiul clasic de filmare). Domestic rupea cu aceste cautari poate si pentru ca transpunea in lungmetraj universul tematic al relatiei om-animal inceput in scurtmetraje, iar experimentul formal (redus) nu era o prioritate, tinand mai degraba de ambalajul voit calofil al povestii.
In mod paradoxal, in scurtmetrajele sale, Sitaru reuseste sa stapaneasca mai bine materia si sa vare mai multa poveste in 15 minute decat in doua ore. Nu cred ca e vorba de o dificultate de calibrare care e proprie, de fapt, debutantilor. Probabil ca pe o suprafata mai mare a terenului, Sitaru e tentat sa zburde cat mai liber, pe cand durata limita a scurtmetrajului ii impune sa scoata cat mai mult dintr-o mica parcela. Ma gandesc, de pilda, la Arta (povestea unei minore duse de mama la un casting pentru un rol de prostituata), care are suficienta substanta cat sa concureze un lungmetraj. (Filmul a fost vazut anul trecut de liceenii bucuresteni in programul Éducation a l’image, initiat de Societatea NexT si Ambasada Frantei, iar discutiile la care am participat au fost fabuloase.)
Deci Ilegitim intra tot in zona cautarilor formale, fiind un pariu si mai riscant decat celelalte. Are la baza un text dramatizat scris de actrita Alina Grigore si lucrat de ea impreuna cu cursantii neprofesionisti de la Scoala de actorie infiintata de ea, InLight. Sitaru a citit textul, i-a placut si a lucrat pe el, dar le-a dat interpretilor libertate maxima (jumatate din distributie fiind cursantii de la InLight). Fiind vorba despre o productie independenta, bugetul era foarte mic, astfel ca filmarile nu puteau dura mult. Dar prajitura economica a lui Sitaru functioneaza in acest registru, pentru ca nevoia de a trage, de cele mai multe ori, cate o singura dubla (alteori doua) s-a pliat pe dorinta de a vedea cum lucreaza hazardul si cum ia forma filmul atunci cand ai o singura sansa de a turna o scena. La premiera mondiala de la Festivalul de la Berlin, unde Ilegitim a fost prezentat in sectiunea Forum (si unde a fost, la final, distins cu Premiul CICAE – Confédération Internationale des Cinémas d’Art et d’Essai), Sitaru a spus ca nici in viata nu ti se ofera doua ocazii de a repeta aceeasi scena. Corect. Tot pe scena Berlinalei, regizorul a povestit cum le trimitea actorilor, pe e-mail, indicatii de regie cu o seara inaintea filmarii si cum tema incestului a aparut aleatoriu, ea nefiind de la bun inceput elementul central al povestii.
Problema e ca forma singura nu poate crea continutul. Turnat ca un documentar si jucat in forta (chiar odata pentru totdeauna), filmul se epuizeaza repede, pentru ca nu sugereaza dedesubtul povestii de familie despre incest si avort, decat o materie nediferentiata care are nevoie capitala de spectator pentru a se ridica la lumina. Spectatorul e cel care ridica sau coboara filmul. El salta elementele care stau ca niste continuturi inconstiente pe dedesubtul experimentului. Ar fi interesant de aflat, peste vreo doi ani, ce au castigat autorii din acest proces. Tot intuitiv, pot spune ca acest experiment a fost un fel de curs de autocunoastere pe repede-inainte ale carui rezultate sunt mai importante pentru ei decat toate ecourile bune sau rele pe care filmul le poate avea.
Ilegitim, de Adrian Sitaru. Cu: Alina Grigore, Robi Urs, Adrian Titieni, Bogdan Albulescu, Cristina Olteanu, Miruna Dumitrescu, Liviu Vizitiu, Mihaela Perianu