Chiar daca exista insa instrumente de finantare la indemana ONG-urilor sau chiar a persoanelor fizice, sistemul de acordare a proiectelor, in incercarea de a fi ultra-transparent, se ineaca in birocratie. Multi bani nu ajung sa fie cheltuiti la timp tocmai fiindca bugetele pe Legea 350 sunt anuale, se aproba si se valideaza la inceputul fiecarui an, iar pana la inceputul iernii toate deconturile trebuie facute. Desi pare ca drumul spre o mai mare transparenta „a fost dat in lucru“, tinand cont de faptul ca Primaria a decis implicarea universitatilor si a ONG-urilor in comisiile care decid cum se impart banii si ca CJ-ul intra in al patrulea an de functionare sub incidenta acestei legi (dupa ce i-a luat prea mult timp sa decida implementarea), sistemul este departe de a functiona la capacitate maxima.
Proiecte de cel mult 100.000 de lei
Pentru anul 2016, Primaria si Consiliul Judetean au pregatit bugete in virtutea Legii 350/2005, cu privire la regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general. Trebuie specificat faptul ca ambele institutii mai au instrumente financiare prin care pot oferi bani catre proiecte culturale, in speta Primaria, care nu intra toate sub incidenta Legii 350/2005. In cazul acesteia din urma, in metodologie este specificat faptul ca bugetul integral pentru astfel de proiecte este de aproximativ 1,8 milioane de lei, programul pe anul 2016 fiind lansat in 2015. Nu toti acesti bani sunt destinati programelor culturale, fiind identificate patru domenii: cultural, cu 300.000 de lei, tineret, cu 1 milion de lei, social-mediu-educatie-sanatate, cu 400.000 de lei, si cel al culturii scrise, cu 100.000 de lei. „Cuantumul contributiei de la bugetul local nu poate depasi 90% din valoarea totala a proiectului si, de asemenea, suma solicitata nu poate fi mai mare de o treime din fondul total alocat finantarii proiectelor sectorului ONG pe acest domeniu. (…) La selectia de proiecte pot participa organizatii neguvernamentale care au sediul in Iasi si care propun pentru fiecare domeniu in parte proiecte cu impact la nivelul comunitatii locale“, se specifica in metodologie. Prin urmare, cele mai mari finantari de proiecte atrase de la Primarie nu pot depasi suma de 100.000 de lei pe domeniul culturii.
Exista si doua aspecte pentru care oficialii locali au fost apreciati anul acesta de catre reprezentantii mediului privat si, in special, al ONG-urilor. Unul dintre acestea il reprezinta faptul ca au reusit sa lanseze doua sesiuni de derulare a proiectelor, in functie de data limita a depunerii lor: 25 aprilie, respectiv 2 septembrie. Al doilea aspect care a fost asociat cu transparentizarea activitatii pe aceasta linie a fost implicarea ONG-urilor si a reprezentantilor universitatilor in procesul de selectie a proiectelor din acest an. Astfel, momentan exista trei comisii in Primarie care evalueaza dosarele in functie de domeniu: „Comisia de relatii cu societatea civila si evaluare a proiectelor pentru domeniile social, sanatate, educatie, mediu“, „Comisia de analiza, evaluare si selectie a proiectelor de tineret“ si cea pentru „Analiza, evaluarea si selectia proiectelor din domeniul cultural“.
Insa aceasta decizie de a deschide activitatea catre ONG-uri si universitati, cat si stabilirea exacta a membrilor au reprezentat un proces care a iscat dezbateri intre putere si opozitie in cadrul sedintelor de Consiliu Local. Din comisiile finale, care nu au reusit inca sa se intruneasca, fac parte si reprezentanti ai Comisiilor ONG, ai Universitatii „Alexandru Ioan Cuza“ si ai Universitatii de Arta „George Enescu“ din Iasi, ai Casei de Cultura a Studentilor, Directiei Judetene pentru Tineret si Sport si ai Consiliului Tineretului din Romania. „S-au votat acest regulament si aceasta organizare pentru mai multa transparenta. Sa nu fie aceleasi ONG-uri care iau banii de la primarie. Am vorbit chiar cu biroul care era in Primarie pe relationarea cu societatea civila pentru a informa toate ONG-urile din Iasi. Cu siguranta sunt unele care au proiecte si nu stiau de faptul ca se pot accesa bani de la Primarie. A existat un feedback pozitiv in urma acestei deschideri. Mi-as dori ca transparenta sa nu fie doar pentru cele trei luni inainte de alegeri, chiar daca masura poate fi luata preelectoral, macar sa se mentina si sa se imbunatateasca“, a declarat Anca Preda, consilier local, membra in Comisia de relatii cu societatea civila.
CJ-ul ofera bani din doua surse
In ceea ce priveste activitatea desfasurata de catre Consiliul Judetean pentru a sprijini finantarea proiectelor culturale, aceasta se desfasoara pe doua linii mari. Pe de o parte, din 2012 incoace, dupa o perioada in care institutia nu a respectat prevederea Legii 350/2005, s-a constituit o comisie care sa realizeze o metodologie, un ghid de aplicare si care sa finanteze anual proiecte. Pe de alta parte, CJ-ul are o Comisie de Cultura a carei activitate este oarecum autonoma. Cu buget propriu, aceasta evalueaza proiectele depuse de catre diverse institutii sau ONG-uri din intreg judetul, dar fara sa mai existe rigoarea si strictetea competitiei pe proiecte care intra sub incidenta legii, fiind lasata integral la latitudinea comisiei in sine. In ceea ce priveste proiectele finantate pe Legea 350/2005, anul acesta s-au oferit 550.000 de lei, dintre care 350.000 de lei pentru proiectele culturale, iar 200.000 de lei pentru cele sociale. Valoarea unui proiect trebuie sa fie de cel mult 25.000 de lei, iar contributia din fonduri publice sa fie de cel mult 90% din intreaga valoare a acestuia. „Finantarile nerambursabile vor fi insotite de o contributie, in numerar, din partea beneficiarului, alcatuita din cofinantarea de minim 10% din valoarea totala eligibila a proiectului si din valoarea neeligibila a proiectului. (…) Beneficiarii directi ai Programului sunt: solicitantii (persoane fizice sau juridice fara scop patrimonial – asociatii ori fundatii constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute conform legii, care desfasoara activitati culturale sau sociale, care depun o propunere de proiect si carora li se atribuie un contract de finantare nerambursabila in urma aplicarii procedurii selectiei publice de proiecte“, se precizeaza in ghidul solicitantului.
CJ-ul insa are mai multe probleme raportate in ultimii ani cu privire la functionarea acestor comisii. Spre exemplu, una dintre cele mai mari a fost reprezentata la nivel birocratic. Anul trecut s-a intarziat demararea concursului de proiecte, astfel incat s-a ajuns la un minim al proiectelor finantate de la lansarea comisiei pe Legea 350/2005. Din cele 24 de propuneri, doar noua au primit aviz pozitiv si, in cele din urma, banii solicitati. Desi ghidul solicitantului a fost aprobat inca din decembrie 2015, competitia de proiecte s-a lansat abia acum, iar dosarele pot fi depuse pana pe 4 mai, deconturile urmand sa fie incheiate pana in noiembrie. Practic, pot fi finantate intr-un an de zile doar proiectele din urmatoarele cinci luni, iar vina este pasata intre aparatul executiv al CJ-ului si reprezentantii „Monitorului Oficial“.
„Ma asteptam ca cel tarziu prin februarie sa se dea drumul la proiecte, dar nu s-a intamplat asta din cauza unei corespondente prea lungi intre functionarii CJ si cei de la «Monitorul Oficial». Acolo s-a blocat, cei de la «Monitorul» au cerut lamuriri prin e-mailuri, nu adrese oficiale, din cate am inteles, si a fost un du-te-vino inutil care ma impinge pe mine sa evaluez imediat dupa Paste proiectele, cel mai mult avand de suferit beneficiarii finantarii“, a declarat Liviu Vornicu, consilier judetean si presedinte al comisiei ce analizeaza validarea proiectelor pe baza Legii 350/2005. Acesta a precizat ca in fiecare an nu se cheltuie toti banii alocati, dar a adaugat ca, pe langa birocratie, vina este si a celor care depun proiecte, pentru ca nu trateaza in mod serios formularele de inscriere. „Cei care depun proiectul nu trateaza la modul cel mai serios acest lucru. Inteleg ca sumele nu sunt prea mari, dar chiar si asa, trebuie sa te uiti, sa citesti ghidul si sa te conformezi“, a mai spus Liviu Vornicu. Conform acestuia, in 2012 au fost cele mai multe cereri de astfel de proiecte, in jur de 40, apoi numarul lor a scazut spre 30, cele mai putine inregistrandu-se anul trecut, cand au fost doar 24 de solicitari.
Nu se poate masura impactul proiectelor
Birocratia ar putea crea probleme in special pentru operatorii culturali care intentioneaza sa isi finanteze anual proiecte si care doresc sa le gandeasca intr-un anumit interval de timp. Liviu Bratescu, membru in Comisia de cultura si fost membru in Comisia pe Legea 350, a precizat ca anul trecut aparatul birocratic al CJ-ului a ingreunat desfasurarea procedurilor. „Operatorii culturali cand au vazut ca au doar cateva luni de zile pentru a organiza o actiune de amploare au refuzat sa se mai implice. Vorbim de un proiect care ar trebui sa se desfasoare pe 12 luni de zile si care trebuie inceput si finalizat in cinci luni, pentru ca in rest lucreaza aparatul birocratic“, a declarat acesta.
Liviu Bratescu mai spune ca a ridicat in plenul CJ-ului si problema proiectelor finantate de catre Comisia de Cultura, care a avut la randul ei un buget de 500.000 de lei pe care l-a cheltuit integral, ba chiar fiind solicitata anul trecut si suplimentarea acestuia. Bratescu a argumentat ca ar trebui sa existe un birou cu doi-trei angajati la nivelul institutiei care sa poata sa aprecieze care este impactul cultural pe care il au proiectele ce primesc bani de la CJ. „Poate avem un operator care se mobilizeaza si spune ca anul acesta aduce 1.000 de spectatori, dar la evenimentul caruia au venit doar trei. Inseamna ca are o problema de mobilizare, chiar daca el isi preda toate deconturile in mod onest si cinstit. Daca sunt in regula cifrele nu este de ajuns, fiindca evenimentul are o problema, dar daca noi nu suntem in teren la evenimentul respectiv nu stim lucrul acesta. Am devenit specialisti in scrierea de proiecte, dar nu e de ajuns, trebuie sa le si urmarim implementarea si impactul. Momentan, ar insemna ca oamenii din Comisia de Cultura sa fie trasi de maneca sa mearga la toate aceste evenimente, doar ca aceasta finanteaza sase-sapte lunar“, a insistat Liviu Bratescu. Acesta propune infiintarea unui astfel de birou care sa urmareasca implementarea proiectelor, precum si crearea unor liste negre cu operatorii care promit ca vor organiza evenimente de anumite standarde, dar nu le respecta.
Vizitele in teren ale membrilor oricarei comisii s-ar petrece, evident, in timpul lor liber. Activitatea din comisii nu e remunerata suplimentar si nici echivalata cu vreo sedinta obligatorie la care un consilier judetean trebuie sa asiste lunar. Spre exemplu, presedintele Comisiei de Cultura, Mihaela Ivancia, a declarat ca asista la toate evenimentele finantate de catre CJ la care este invitata, „ca un gest de politete“. „Ar fi oportun un astfel de birou, dar tine de executiv, si nu de Comisia de Cultura. In general, cei care ne solicita parteneriatele ne si invita la evenimentele lor, iar in masura in care pot, eu merg, altii nu vor. Am mers la aproape toate evenimentele la care am fost invitata si am plecat de acolo incantata“, a declarat Mihaela Ivancia.
Pentru anul acesta, presedintele Comisie de Cultura anticipeaza ca va fi nevoie din nou ca bugetul institutiei sa fie suplimentat. „Sunt proiecte din ce in ce mai multe, nu avem probleme cu cheltuirea banilor si anul acesta vom avea nevoie de o suplimentare. Printre proiectele mari finantate in ultimii trei ani se numara si Gala Oamenii Timpului, Festivalul de Muzica Corala, Festivalul de Folclor «Catalina», Festivalul de Fanfare de la Cozmesti, dar avem si multe parteneriate cu primarii, cu Casa de Cultura a Studentilor sau cu Inspectoratul Scolar Judetean“, a adaugat aceasta.
Galerie foto
