Orice discutie despre Opera Nationala porneste de la dosarele de coruptie instrumentate de procurori. Anul trecut, Catalin Alexandru Ionescu (Arbore) si Razvan Ioan Dinca, ambii fosti directori ai ONB, au fost trimisi in judecata de DNA pentru fapte precum abuz in serviciu, fals in declaratii etc. A urmat in fruntea institutiei, cu titlu interimar, George Calin, directorul ONB pana in aprilie, un fost colaborator al echipei formate de Razvan Ioan Dinca. Pe de alta parte, au iesit la suprafata nemultumirile angajatilor ONB cu privire la salariile mici, comparativ cu cele ale colaboratorilor din strainatate ai institutiei, precum si cele legate de modul in care Johan Kobborg, balerin de renume international, a gestionat echipa de la ONB de pe pozitia sa de director artistic din 2013. Situatia a escaladat in doar cateva zile cu mare repeziciune.
4 directori, 3 saptamani si 2 ministri
Vlad Alexandrescu – pana pe 3 mai, ministru al Culturii – a incercat sa detensioneze spiritele de la ONB schimband interimatele: in locul lui George Calin l-a numit director pe dirijorul Tiberiu Soare, in locul lui Tiberiu Soare pe dirijorul Vlad Conta (Soare ramanand director adjunct), in locul lui Conta, din nou pe George Calin, urmand ca, inaintea Sarbatorilor Pascale, Calin sa fie din nou demis, iar ONB sa ramana fara conducere.
In fiecare scenariu, un grup sau altul continua protestul si cerea altceva. De exemplu, Tiberiu Soare, venit la conducerea ONB pe 4 aprilie, i-a luat imediat titlul de director artistic lui Kobborg – motivand ca pozitia aceasta nu exista, aparent, in organigrama –, fapt ce i-a determinat pe balerin sa-si anunte demisia, iar pe logodnica sa, celebra balerina Alina Cojocaru, sa afirme ca nu mai danseaza. Taberele s-au asezat pro si contra: unii voiau ca Soare sa continue ce a inceput, altii sa plece si sa-l lase pe Kobborg sa fie in continuare director artistic. Primii acuzau salariul prea mare al lui Kobborg, favoritismele sale (balerini straini angajati in roluri presupus nemeritate si remunerate cu sume mai mari decat veniturile angajatilor vechi) si „teroarea“ pe care a creat-o in institutie. Apararea a constat in faptul ca artistul a adus un plus de imagine Operei Nationale atat prin echipa formata, cat si prin repertoriul obtinut.
Discutii cu raspundere limitata
A urmat episodul nationalist si xenofob „Afara cu strainii din tara“, negat de balerinii ONB: „Fotografiile si articolele care relatau o manifestatie ce s-a dorit a fi pasnica au prezentat evenimentul denaturat. Daca un angajat al Operei a strigat «Afara cu strainii din tara», acela a fost un singur angajat. Nimeni nu stie cine este si pe cine reprezinta. El nu e reprezentativ pentru institutie si nici pentru ceilalti angajati. Prin pozitia lui nu se poate defini atitudinea intregului colectiv“ (citat dintr-un comunicat de presa de pe blogul WordPress „Adevarul de la Opera“, grupul oficial de comunicare al angajatilor si colaboratorilor Operei Nationale Bucuresti si Teatrului National de Opereta „Ion Dacian“). Cu toate acestea, acuzatiile au continuat: Kobborg nu vorbeste decat in engleza, salariile sunt prea mari pentru straini, balerinul a avut un buget imens la dispozitie (era normal, asadar, sa faca si performanta la ONB), opera de repertoriu (roluri stabilite pe o perioada lunga de timp) a devenit opera de proiect (concurs pentru roluri) s.a.m.d.
Pentru a pastra cuplul Kobborg-Cojocaru la Opera, Vlad Alexandrescu a mers la negocieri cu acestia si, in urma discutiilor, a hotarat sa creeze in organigrama functia de director artistic special pentru balerinul danez si sa-i dea lui Conta interimatul ONB. Totul parea sa se aseze pe un fagas normal, cand Alina Cojocaru si partenerul ei de viata declara ca au fost intimidati si supusi unor presiuni din partea noii conduceri. Din nou, anunta ca vor sa-si dea demisia. Singura optiune pe care o vede ministrul Culturii din acel moment este sa-l readuca pe George Calin la carmele Operei Nationale, pentru trei luni, timp care i-ar fi permis acestuia gasirea unui director agreat de toate taberele. Se dezlantuie un soi de protest spontan, in timpul unui spectacol in Sala Mare, aparent condus de Tiberiu Soare si orchestra ONB, fara girul balerinilor.
Demisia! Nu demisiei!
„Domnule Ministru, Artistii Operei Nationale Bucuresti (opera-balet, opereta-muzical) protesteaza impotriva modalitatii in care Ministerul Culturii, in pofida situatiei critice din institutia noastra, conduce negocierile pentru numirea unui nou director general interimar. Potrivit declaratiilor dumneavoastra publice (ale caror inregistrari vi le putem pune la dispozitie in orice moment), deciziile in chestiunea amintita sunt conditionate de domnul Johan Kobborg si doamna Alina Cojocaru, persoane particulare, fara legitimitate in raport cu institutia noastra, avand in vedere ca domnul Kobborg si-a depus demisia in data de 12.04.2016, iar doamna Cojocaru nu este angajata a ONB. Daca inaintea declansarii crizei din teatrul nostru domnul Johan Kobborg era tratat si apreciat la fel ca toti ceilalti invitati straini care au urcat pe aceasta scena, in urma ingerintelor sale brutale in procesul de numire a unui nou director general interimar, suntem profund jigniti si desconsiderati si, ca urmare, va comunicam ca acum refuzam orice colaborare cu domnul Johan Kobborg. Intoarcerea sa in teatru este indezirabila pentru intreg colectivul, dupa ce comportamentul sau a anulat orice idee de respect reciproc. Subliniem ferm ca demersul nostru are legatura doar cu modalitatea domnului Johan Kobborg in care a ales sa-si trateze partenerii de scena. De asemenea, ne reafirmam clar adeziunea la propunerea dumneavoastra initiala de numire in functiile de director general si director general adjunct a maestrilor Vlad Conta si, respectiv, Tiberiu Soare. Ne asteptam sa tineti cont de continutul protestului nostru“, se spunea intr-un alt comunicat emis pe blogul „Adevarul de la Opera“. In alte comunicate, grupul ba ii cere lui Vlad Alexandrescu demisia (alaturandu-se punctului de vedere al lui Ion Caramitru, in momentul readucerii lui Calin la ONB), ba iau la cunostinta cu regret decizia acestuia de a demisiona (cand cer sa ramana Conta si Soare la conducerea ONB). De altfel, toata luna aprilie a plouat cu scrisori deschise – de la Alina Cojocaru catre Dacian Ciolos, prim-ministrul, de la Ion Caramitru (si Senatul UNITER) catre Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii, de la acesta din urma catre prim-ministru, depunandu-si demisia (miercuri, 27 aprilie, ulterior retragand-o), si tot asa.
Intalnirile cu angajatii Operei Nationale Bucuresti au fost preluate, in locul lui Alexandrescu, de vicepremierul Vasile Dancu, premierul anunta ca va trimite Corpul de Control in ancheta la ONB, iar balerina Alina Cojocaru, coregraful Johan Kobborg si alte sapte persoane nu mai au voie sa intre in cladire neinsotiti.
Ultimele negocieri
Regizorul Andrei Serban o propune pentru interimatul ONB pe Beatrice Rancea (director al Operei Nationale din Iasi), iar Dancu declara intr-un interviu acordat Agerpres ca va face propunerea mai departe viitorului ministru al Culturii.
In urma negocierilor de pe 3 mai, prioritatile stabilite in acest caz au fost:
1. Numirea in regim de urgenta a unui management interimar corect si competent.
2. Separarea institutionala, prin Hotarare de Guvern, a Operei Nationale din Bucuresti de Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ (dupa ce acestea fusesera comasate).
3. Activitatea celor doua institutii rezultate va fi axata pe o politica repertoriala.
4. Terminarea in regim de urgenta a lucrarilor de infrastructura efectuate la cladirea Operei Nationale din Bucuresti si finalizarea constructiei Teatrului National de Opereta „Ion Dacian“.
Prima demitere a lui Alexandrescu
Conflictul de la Opera Nationala Bucuresti a parut sa fie cauza pentru demiterea lui Vlad Alexandrescu. Stirea conform careia Dacian Ciolos i-ar fi cerut lui Alexandrescu demisia pe fondul crizei ONB si a slabei gestionari a acesteia a fost vehiculata de marti seara, 26 aprilie, si pana miercuri, 27 aprilie, cand a aparut, pe contul de Facebook al fostului ministru, si demisia: „Presiunea timpului, resursele limitate si dorinta de a da un semnal puternic in favoarea reformei au ajuns in acest moment sa fie, din pacate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbari dictate doar de buna-credinta au dus la explozii institutionale neasteptate si la o situatie intolerabila la Opera Nationala, una dintre institutiile publice de cultura care s-au dovedit cel mai rezistente la o functionare moderna, europeana. Aceasta situatie nu face decat sa exemplifice o problema grava a sistemului, problema pe care inertia si lipsa de actiune consecventa nu o vor putea rezolva. Domnule prim-ministru, mi-as dori ca reformele pe care le-am initiat sa fie continuate. Cred ca, in situatia in care forte dintre cele mai retrograde, ostile schimbarii, care se impotrivesc unor mecanisme firesti de reinnoire si de intinerire a sectorului artistic si muzeal din Romania au devenit atat de sonore in spatiul public, reforma pe care am inceput-o este periclitata si, de aceea, depun in mainile dvs., domnule prim-ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii“.
In seara de miercuri, 27 aprilie, circa o suta de persoane au protestat in fata Guvernului, cerand ca Vlad Alexandrescu sa ramana in functie. Protestatarii considerau ca situatia complexa de la Opera era greu de rezolvat intr-un timp scurt, iar ministrul trebuia sa ramana pe pozitie pentru a duce mai departe proiectele incepute. Prim-ministrul a vorbit cateva minute cu protestatarii, incercand sa explice de ce ministrul Culturii trebuie demis. Iar Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, a declarat: „Este un contra-exemplu de implicare a unui minister ceea ce s-a intamplat la Opera. Cred ca au ramas putine greseli imaginabile care nu au fost facute de catre ministrul Culturii in aceasta chestiune. Astfel de nemultumiri le am, le discut cu prim-ministrul Ciolos si, dupa cum se vede ele, se rezolva. Nu exista nemultumiri care duc la vreun circ intre Palate sau la certuri intre presedinte si prim-ministru. Noi lucram impreuna si rezolvam problemele“. In social media au aparut, de asemenea, sute de mesaje de sustinere a lui Alexandrescu, iar protestele au continuat si joi, 28 aprilie, desi, de data aceasta, cu mult mai putini participanti.
Dezvaluiri si a doua demitere
Pe 29 aprilie, in Vinerea Mare, ministrul Culturii a multumit pentru sustinerea primita prin „manifestatiile de strada de miercuri si joi, opiniile publice, articolele de presa, numeroasele comentarii de pe retelele de socializare si petitiile in favoarea ramanerii mele ca ministru al Culturii“ si a afirmat ca a stabilit cu prim-ministrul sa nu isi depuna demisia inaintea sarbatorilor de Pasti – probabil pentru a opri protestele din zilele acelea. Intre timp, in interviurile pe care le-a acordat, acesta a spus ca a avut toata bunavointa sa rezolve problemele de la Opera, dar a fost prost sfatuit de consilierul Rares Zaharia, caruia ii ceruse demisia – „El ar fi trebuit sa ma avertizeze ca acolo este o tensiune cu un fundal nationalist si sindical foarte puternic, care ar putea degenera, care ar putea afecta activitatea unor balerini, unei trupe de balet si a unor balerini performanti, desfasurata in aceasta institutie de mai multa vreme si ca va antrena mari conflicte in interiorul institutiei. Eu n-am avut aceasta informatie si dupa aceea am descoperit ca domnul Zaharia de fapt era mai degraba orientat catre una dintre taberele aflate in discutie. De aceea i-am cerut demisia“ (interviu RFI). Fostul consilier replica, de curand, dupa demiterea ministrului: „Eu i-am zis domnului Alexandrescu ca toate razgandirile s-ar putea sa-l coste capul. Domnul Alexandrescu mi-a raspuns ca nu are ce face pentru ca Johan Kobborg si Alina Cojocaru doresc asta“. Totodata, Alexandrescu declara si ca se astepta la ceva mai multa sustinere si incredere din partea lui Ciolos.
Sambata, 30 aprilie, lucrurile au luat o alta turnura. Ministrul Culturii a acuzat ca Opera a fost un pretext pentru demiterea sa si ca, de fapt, a deranjat cu totul alte grupuri de interese – de la Rosia Montana pana la Cathedral Plaza, Casa Nanu-Muscel, afirmatiile despre plagiat s.a. Dezvaluirile – neduse pana la capat, nici astazi nu avem numele celor care ar fi recurs la acte de intimidare directa si tot soiul de presiuni – au fost facute in cadrul unei scrisori adresate Grupului pentru Dialog Social (GDS), acolo unde Alexandrescu este membru autosuspendat pe durata mandatului sau guvernamental, si, aparent, erau confidentiale, nedestinate presei. Prim-ministrul a reactionat prompt: „E pacat ca domnul Alexandrescu a ales sa termine in acest fel. E alegerea dumnealui. Iar daca domnul Alexandrescu are ceva de spus, sa o faca. Ma intreb de ce nu a facut-o pana acum si de ce nu mi-a comunicat mie sau in guvern situatiile cu care sustine ca s-a confruntat“. Mai mult, tot sambata seara, Ciolos a revenit la decizia de demitere a lui Alexandrescu si a mentionat ca va trimite presedintelui propunerea de revocare a acestuia si o noua nominalizare.
Corina Suteu, noul ministru al Culturii
Marti insa, ministrul Culturii se razgandeste, din nou, si doreste sa ramana in functie: „Asteptam propunerea de nume pentru un nou ministru al Culturii. Eu cred ca am facut tot ce puteam sa fac mai bine la Ministerul Culturii, insa in acest moment, in care cred ca reforma este periclitata, as dori sa raman mai departe la Ministerul Culturii ca o garantie ca aceasta reforma va continua“. De altfel, pusese o conditie pentru demisia sa: ca reforma sa fie continuata. Avea si un nume de propus pentru ca acest lucru sa se intample: Corina Suteu, cea care era, in momentul acela, secretar de stat in Ministerul Culturii, in echipa lui Alexandrescu de la inceputul anului.
Miercuri, 4 mai, Corina Suteu a devenit, intr-adevar, noul ministru al Culturii si a depus juramantul de investire in functie, in prezenta presedintelui Klaus Iohannis si a premierului Dacian Ciolos. Iohannis i-a transmis acesteia: „Preluati portofoliul intr-o perioada foarte dificila, cand exista – si pe buna dreptate, trebuie sa recunoastem – o inflamare in spatiul public in legatura cu ce se intampla in domeniul de care se ocupa Ministerul Culturii, exista asteptari mari, institutiile de cultura romanesti au nevoie de cineva care cu fermitate, dar si cu foarte multa intelegere si cu simtul a ceea ce trebuie facut si ce poate sa fie facut sa vina sa conduca acest minister“.
La o conferinta de presa organizata de Ministerul Culturii joi, 5 mai, Corina Suteu afirma: „Momentul plecarii lui Vlad Alexandrescu este complicat, ii voi pastra echipa originala pe care a strans-o in jurul lui, dar trebuie sa revedem dosarele de proiecte ale Ministerului si liniile directionale. Trebuie sa avem un firesc timp de dupa toata tensiunea, sa-i zic cadere, aceeasi echipa inchegata de Alexandrescu isi va regandi, impreuna cu mine, dinamica si ne vom recalibra obiectivele“. Printre prioritatile sale se va afla rezolvarea urgenta a situatiei de la Opera, dar si cinematografia, dialogul cu sectorul independent si cu societatea civila, ameliorarea legislatiei si administratiei culturale, dar si a legislatiei privind protectia patrimoniului national in vederea salvarii, prezervarii si valorificarii lui.