Ajungem astfel la un alt profil, profilul scriitorului de thriller. Fluctuatiile sint maxime intre calitatea buna a scriiturii si texte abia acceptabile, dar cu larga vinzare. Exista thriller pentru exigenti si thriller „pulp”. Indiferent de calitate, acest tip de scriitor intra totusi in categoria „profesionist”. In Romania, nu poti inca avea o astfel de categorie, pentru ca piata e prea mica. La noi, scriitorii care scriu ceva, orice, prefera sa aspire la glorie estetica si ceva recenzii entuziaste din partea unor critici prafuiti – vinzarile mari par inca accidente fericite, nu par anticipate. Un scriitor de thriller isi cunoaste publicul, stie conventiile, se joaca la nesfirsit cu ele, abordeaza zone cunoscute, schimbind doar manierele. Adica tot atitea jocuri greu de facut intr-un loc fara istorie precum piata comerciala romaneasca.
Publicul de thriller are in comun un cod aparte
Alta piedica: o mare prejudecata a cititorului roman. Daca un scriitor roman bun se incumeta sa publice o carte onorabila din zona thriller cu nume de personaje nonromanesti, iar apoi semneaza cu un pseudonim fara rezonante autohtone si, in final, este publicat in conditii grafice exceptionale, s-ar putea sa avem surprize. Cititorul roman e inca reticent la ce vine comercial din zona romaneasca. Cind se va sari aceasta piedica, vom avea un prim pas catre comercial adevarat. Apoi, ar fi important sa apara scriitorul-erou, vedeta, obsedat de public, dar si de propriul stil. Un Ellis e foarte greu de inventat. Dar o atitudine ca a lui poate fi construita si in romaneste…
Thrillerul are granite mult mai laxe decit SF-ul sau politistul (le si inglobeaza intr-un fel), poate trece catre speculatia politica, poate atinge curajul utopiilor polemice, poate gazdui condeie ultracomerciale, dar si artisti desavirsiti. Iar publicul de thriller, desi variat, de la paznici de fabrica, la cititori ultrasofisticati, are in comun un cod aparte, o asteptare speciala a unei lumi surprinzatoare, un oarecare gust paranoid pentru explicatie universala. Daca voi continua cu explicatiile, ma voi deprima de tot: sint slabe sanse sa avem un thriller romanesc bun in urmatorii ani. Pina atunci oscilam, dupa gust si posibilitati, intre Brown, King, Murakami sau Ishiguro (prea-comercialul, puternicul, rafinatul si, respectiv, artistul estetizant).