Au curs in valuri articole, statusuri pe Facebook, emisiuni TV si radio pro si contra campaniei, dar, mai mult decat atat, au fost aduse in discutie teme precum cultura, identitatea noastra, precum si responsabilitatea pe care o avem fiecare dintre noi in actul cultural national. Chiar Ministrul Culturii, Corina Suteu, afirma la Realitatea TV, dupa jumatatea lunii august, ca, din punctul sau de vedere, „Brancusi e al meu“ este un succes tocmai datorita dezbaterilor generate in spatiul public, dar si al implicarii a sute de mii de romani in campania de donatii.
Pe 19 mai, cand se dadea startul campaniei „Brancusi e al meu“, cu accent pe recuperarea patrimoniului national, respectiv a Cuminteniei pamantului – sculptura reprezentativa pentru creatia sa si singura care mai poate fi recuperata de statul roman si car emai poate fi accesibila publicului larg –, se pornea la drum cu ideea ca acesta este „unul dintre cele mai importante proiecte nationale menite sa intareasca solidaritatea dintre stat si societate“. O solidaritate incercata de multe ori de-a lungul acestor luni. Mesajul campaniei a fost disecat pana-n panzele albe, motivele Guvernului si ale Ministerului Culturii pentru a apela la sprijinul cetatenilor au fost puse sub semnul intrebarii, intentiile celor care conduc campania, la fel. Dincolo de toate, actul in sine este o premiera pentru vremurile noastre – sa nu uitam ca, asa cum a si fost mentionat de la inceput in comunicatul de presa de la lansarea campaniei, nu s-a mai cerut astfel contributia persoanelor private si juridice de la Ateneul Roman incoace (va amintiti, poate, de indemnul de acum 130 de ani, „Dati un leu pentru Ateneu“).
„Vreau ca Brancusi sa ne adune, nu sa ne dezbine“
Totul a inceput, asadar, cu un ton optimist. Premierul Dacian Ciolos, de pilda, afirma ca „viziunile, viata si valorile ne despart zi de zi, insa in momentele cheie se vede coeziunea unei natiuni. Asta s-a vazut si in cazul subscriptiei nationale pentru ridicarea Ateneului Roman, acum 130 de ani. Cred cu tarie ca asta trebuie sa vedem si acum cu opera «Cumintenia pamantului». Ca atare, deoarece vreau ca Brancusi sa ne adune, nu sa ne dezbine, lansez romanilor o chemare la asumarea valorilor la nivel individual“. Odata cu acesta, diferite personalitati din spatiul public romanesc au sprijinit acest demers, fie in spotul publicitar care a inceput sa fie difuzat de pe 20 mai, fie online, pe site-ul campaniei (www.brancusiealmeu.ro). Dintre acestia, ii amintim pe Mircea Cartarescu, Nadia Comaneci, Vlad Alexandrescu, Ilie Nastase, Maia Morgenstern, Dan Perjovschi, Alexandru Tomescu, Tudor Giurgiu, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Plesu s.a. Acestora li s-au alaturat multi altii, din diferite domenii, pe parcursul lunilor, prin tot soiul de declaratii.
Grupul de comunicare GMP (GMP Advertising – pe partea de creatie –, GMP PR – pe partea de relatii publice – si Webstyler – pe partea de comunicare digitala) a fost cel care a castigat selectia pentru a se ocupa de campania nationala „Brancusi e al meu“, alaturi de Media Investment. Este important de precizat ca acest cont a fost luat pro bono. Selectia aceasta a fost realizata de o comisie compusa din reprezentanti ai Ministerului Culturii, cu asistenta din partea industriei de specialitate si International Advertising Association (IAA) Romania.
Impact de audienta bun, conform cifrelor
In acelasi ton precum premierul, tot la debutul campaniei, Felix Tataru, presedintele GMP Group, spunea: „Curajul aratat prin acest demers, de a merge catre oameni si a le cere sa se implice personal, este o ocazie extraordinara de a constientiza lucrurile minunate pe care Romania le are. Propun sa apreciem ce avem cat avem, nu cand nu mai avem. Sa apreciem prezenta, nu sa ne doara lipsa. Astfel, am vazut in Cumintenia pamantului si povestea acestei opere un indemn de asumare personala a valorilor nationale. Pentru ca Romania este a mea!“.
Campania derulata de grupul GMP a avut un impact mare in social media (zona pe care s-a si axat), asa cum arata analiza Zelist Monitor, publicata de Forbes Romania pe 16 august a.c. Conform acestora, din data de 19 mai si pana pe 16 august, expresii asociate campaniei „Cumintenia pamantului“ („Brancusi e al tau“, „Brancusi e al meu“) si hashtag-urile aferente acestora au avut 13.834 aparitii, astfel: in presa online s-au inregistrat 2.990 de aparitii, 2.337 de mentionari pe paginile publice Facebook, 1.120 aparitii pe Twitter, 209 mentionari pe Instagram si 211 articole identificate pe bloguri. Este interesant de subliniat si ca aceasta campanie a fost de interes in special pentru persoanele de sex masculin (se pare ca „76,9% dintre cei care au mentionat ori au postat referitor la campanie sunt barbati“), cu varste cuprinse intre 35 si 39 ani (25,9%) si 25-29 de ani (23,7%), mai ales din Bucuresti (52,8%) si Moldova (10,5%). Relevant este si faptul ca cele mai eficiente canale media au fost Facebook (54,9%) – paginile publice au adunat peste 10.639.000 de vizualizari – si presa online (35,9%) – cu 6.949.000 de vizualizari. Apogeul s-a inregistrat in ziua lansarii campaniei, pe 19 mai. Iar in general, conform aceleiasi analize, campania „Brancusi e al meu“ a fost primita in mediul online fie pozitiv, fie neutru, avand putine momente in care a fost receptata negativ.
Controverse – de la scopul nobil la „milogeala publica“
Nu acelasi lucru se poate spune, insa, si despre pozitiile publice ale unor politicieni, de exemplu, ori bloggeri, care au acuzat, in repetate randuri, Guvernul Romaniei, Ministerul Culturii, respectiv persoanele in functie, fie ca deruleaza aceasta campanie pentru imagine, fie ca se incearca sa se manipuleze populatia. In aceeasi linie, s-a spus despre aceasta actiune ca ar fi „aproape o bisnitareala“, ca „tehnocratii isi fac campanie electorala“, ca este „o milogeala publica“. De asemenea, cele mai des intalnite reprosuri au fost legate de negocierea pretului final al Cuminteniei pamantului – insinuandu-se ca s-ar fi putut obtine o suma mai mica de la proprietarii operei, Paula Ionescu si Alina Serbanescu, mostenitoarele arhitectului Gheorghe Romascu, cel care a cumparat Cumintenia pamantului de la Constantin Brancusi in anul 1911 – si de apelul la sprijinul cetatenilor, implicit imposibilitatea de a gasi o solutie pentru ca statul roman sa-si asume integral achizitionarea statuii.
De cealalta parte, Corina Suteu, Ministrul Culturii, a raspuns acestor acuzatii in repetate randuri. In primul rand, a declarat ca „pretul de achizitie a fost stabilit in urma negocierilor de buna credinta purtate intre proprietarii lucrarii si reprezentantii Ministerului Culturii“, inainte ca ea sa preia acest portofoliu. Apoi, a precizat ca „aceasta campanie nu a fost facuta pentru imagine, ci a pornit din convingere si din dorinta premierului Dacian Ciolos de a afla cum se pozitioneaza populatia din Romania fata de o asemenea provocare neobisnuita“. Nu in ultimul rand, a afirmat ca i se pare „foarte important ca un numar impresionat de oameni au donat“ si ca „Brancusi e al meu“ le-a oferit romanilor „sansa sa participe la o campanie de culturalizare a tarii“, lucruri pe care Suteu le considera mult mai insemnate decat ingrijorarea generala ca banii necesari nu vor fi stransi in cele din urma.
Ministrului Culturii i s-au alaturat multe alte voci, dinauntrul sau din afara sferei politice, in semn de sustinere. Unii nu s-au multumit cu declaratii si au trecut la fapte. Un exemplu in acest sens este artistul Mircea Cantor, care si-a donat creatia pentru a fi utilizata in cadrul unei editii limitate (25.000) de plicuri – de la 1 septembrie, la 392 de oficii postale urbane si rurale din tara pot fi gasite plicuri in valoare de 1,5 lei, tiparite de Romfilatelia pentru a promova campania si numarul de SMS 8833, cu indemnul „Nu sta cuminte. Doneaza!“. De asemenea, importante muzee din tara – cum ar fi Muzeul National al Taranului Roman, Muzeul National al Literaturii Romane Iasi, Muzeul National de Istorie a Romaniei, Muzeul de Stiinte Naturale „Grigore Antipa“, Muzeul National de Arta al Romaniei –, care si-au anuntat sprijinul pentru campania pentru achizitionarea Cuminteniei pamantului, fie prin colectare de donatii (MNAR), fie prin organizarea unei licitatii (MNTR) ori prin informari si indemnuri periodice de a dona.
Si totusi: cine va plati diferenta?
Totodata, impresionant a fost si momentul in care copiii din centrele de plasament aflate in structura Directiei Generale de Asistenta Sociala si pentru Protectia Copilului (DGASPC) Neamt au anuntat ca vor sa doneze fiecare cate un leu pentru Cumintenia pamantului, din alocatia pe care o primesc. Ori cel in care patru tineri „entuziasti si pasionati de tehnica string art“, asa cum ei insisi se descriu, au decis sa stranga fonduri pentru „Ciocalteul lui Brancusi“, o opera pe care o vor realiza ca un tribut adus lui Brancusi, chiar in judetul Gorj. Evident, toti banii donati se vor duce in conturile deschise pentru achizitionarea Cuminteniei pamantului. In acest context, ramane de mentionat si implicarea punctuala a unor companii private, care au donat, sub diferite forme si cu intentia de a servi drept exemplu pozitiv, sume importante pentru campanie.
Intre timp, la inceputul lunii septembrie, s-a adoptat un amendament la OUG 10/2016 privind achizitionarea sculpturii, potrivit caruia Guvernul va fi obligat sa plateasca diferenta de bani pana la 11 milioane de euro, indiferent de suma stransa pentru achizitionarea acesteia, contrar anuntului initial. Camera Deputatilor este, in acest moment, camera decizionala pentru aprobarea OUG 10/2016.
In clipa de fata nu s-a stabilit inca ce se va intampla dupa 30 septembrie, data la care se va incheia campania „Brancusi e al meu“, daca se vor restitui banii donatorilor in cazul in care nu se atinge suma de 6 milioane de euro – asa cum s-a declarat la inceputul campaniei – si ce masuri vor fi luate pentru pastrarea Cuminteniei pamantului in grija statului roman. Vom urmari cu interes atat teledonul care va fi organizat de televiziunea publica pe 18 septembrie, cat si noutatile care vor aparea in legatura cu aceasta importanta opera pentru patrimoniul national.
Inca se mai poate dona!
Va reamintim ca puteti dona, in continuare, pe site-ul campaniei (http://www.brancusiealmeu.ro), prin intermediul eMag ori in conturile in lei, euro si dolari (in care se pot face donatii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar), disponibile pe site-ul anterior mentionat, prin SMS, la numarul 8833, cu mesajul „BRANCUSI“, precum si prin tehnologia „Augmented Reality“ – aplicatia „Cumintenia calatoreste“ este disponibila gratuit in magazinele Play Store si App Store. Donatiile directe in conturile deschise pe numele Ministerului Culturii beneficiaza de facilitati fiscale, potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 10, publicata in Monitorul Oficial din 6 aprilie 2016.
Galerie foto
