Televiziunile trebuie sa fi surprins faptul ca o parte a dezbaterilor a avut loc la Cotroceni si si-a facut aparitia, la un moment dat, si presedintele Klaus Iohannis, iar o parte la Banca Nationala a Romaniei, unde a tinut un speech si premierul Dacian Ciolos. Tot la Cotroceni, o parte a ministrilor cabinetului Ciolos a participat la o dezbatere vie, iar Ministrul Muncii, Dragos Paslaru, a facut afirmatii care au facut inconjurul retelelor sociale (mai ales gratie lui Moise Guran). Sigur, toate au talcul lor in context, dar, asa cum se intampla cand faptele sunt redate in regim de „breaking news“, tind sa fie scapate din vedere tocmai aspectele esentiale.
Cea mai importanta stire este ca o echipa determinata de antreprenori romani, grupati in jurul Romania Business Leaders, a creat un proiect numit „Repatriot“ (alaturi de o echipa executiva care l-a dus la bun sfarsit). Saptamana aceasta, intre 5 si 9 octombrie, in cadrul unor intalniri formale si ale unora informale, a avut loc primul „Business Summit – Impreuna pentru Romania“, iar participantii s-au pus de acord ca, pentru prima oara in mai bine de doua decenii, Diasporei antreprenoriale i se aduce o recunoastere intr-un cadru oficial. Demarat ca initiativa a mediului de afaceri din Romania, summitul a reusit sa obtina un consens institutional rar. Printre parteneri s-au numarat Administratia Prezidentiala, Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni etc. Si reprezentarea a fost una la nivel inalt prin Presedinte, Prim-Ministru, economistul-sef al BNR, ministri, seful ANAF. Lumea „care trebuie“.
Organizatorii si-au propus sa aduca in tara, pentru cateva zile, romani de succes din afara granitelor din domeniul afacerilor si sa-i puna fata in fata cu invingatorii de aici, de acasa. Sa se cunoasca, sa stabileasca relatii de afaceri si, de ce nu, sa-i convinga pe cei demult plecati nu doar sa investeasca in tara lor de origine, ci, poate chiar sa se repatrieze. Si sa devina „repatrioti“. Stirea aici e ca le-a reusit, demonstrand ca, atunci cand o echipa foarte hotarata munceste temeinic la un proiect, pot fi pusi la aceeasi masa guvernantii cu reprezentantii de succes ai Diasporei si cu antreprenorii care isi croiesc drum prin economia nationala.
Discutiile au fost aplicate, polemice, si a reiesit o idee dominanta: oricat de importante ar fi investitiile in Romania ale celor plecati acum cateva decenii sau doar de cativa ani, mai importanta este capacitatea acestora de a transfera know-how catre mediul antreprenorial local. Dincolo de bani, mai importante sunt cultura, civismul, experienta traita in tari cu o democratie mai veche si mai consolidata decat cea de la noi.
De aceasta resursa ar fi nevoie in primul rand in Romania. Sau, altfel spus, de importul unei lumi normale la noi acasa. La randul lor, romanii plecati le-au cerut direct guvernantilor, privindu-i in fata, normalitate – pentru a investi cu inima impacata acasa. Predictibilitate si transparenta. Servicii consulare care sa functioneze, o birocratie care sa nu mai fie ridicola. Premierul Ciolos le-a spus celor veniti de departe pentru Summit (Statele Unite, India sau Cambodgia) ca au trait afara o lectie de viata accelerata. Ca avem nevoie in Romania de o infuzie de incredere, cei de aici parand ca ne-am pierdut-o pe a noastra si ca ne incapatanam sa ne invartim in cerc. Si ca abia astazi este posibila in Romania reconectarea cu cei acuzati ca „nu au mancat salam cu soia“, pentru ca noile generatii se raporteaza altfel la lumea din jur, avand posibilitatea de a calatori si a de trai intr-o societate globalizata.
Romania se pregateste de serbarea Centenarului in 2018. Tocmai s-a petrecut intoarcerea fiilor nerisipitori.