Inainte era simplu. Radeam de matusile si parintii nostri care ne sunau entuziasti sa ne spuna ca au primit ei un e-mail ca au castigat la loto si ca trebuie doar sa isi trimita toate datele contului bancar; sau ca a dat peste ei o oportunitate de afaceri in Nigeria. Trebuia sa respiram adanc, sa le explicam ca este o farsa, sa mai ascultam inca o data un „dar aici in e-mailul asta asa imi scrie“, apoi sa facem apel la un emotional „Ai incredere in mine. Nu raspunde“.
Acum nu mai rad. Zilele trecute, cineva mi-a spus cu toata seriozitatea: „Izolatia asta termica cu polistiren te omoara. Emana radon“. Am raspuns doar „Nu cred“, ce puteam sa spun, cum puteam sa imi justific opintirea pe care am simtit-o instinctiv in fata informatiei. „Crezi, nu crezi, asa se intampla. Nu mai este lasat peretele sa expire“ si isi inchide si deschide pumnul, ca sa imi arate cum anume peretele normal elimina „toxinele“ din apartament. M-am ambitionat si am cautat pe Google dar – surpriza – primele rezultate au fost tot felul de linkuri care avertizau oamenii obisnuiti de pericolul de moarte ascuns chiar in casa lor. Am gasit o stire de la o respectabila insitutie media care continea: niste pareri de la niste constructori de pe santier, cuvintele „radioactive“ si „nociv“ si o doamna pneumolog care spunea ca probabil aceste este motivul adevarat pentru cancer. Nu era citat nici un studiu. Nu era inclus nici macar punctul de vedere al producatorilor de izolatie termica. A fost o munca incapatanata pana sa gasesc un studiu avizat care preciza ca, in cazul in care nu se aeriseste o camera un timp foarte-foarte indelungat, se poate acumula radon, care intr-o cantitate mult mai mare poate provoca probleme de sanatate.
Aici suntem. Sa cauti si sa explici adevarul este ceva care dureaza, care necesita munca, rabdare. Dureaza mai putin sa zici „incalzirea globala este o prostie inventata de chinezi“ decat sa arati evolutia temparaturii medii corelata cu activitatea umana din ultimii 20 de ani. Se gasesc surse pe Internet pentru orice adevar, orice conspiratie.
Post-adevaruldesemneaza, pe scurt, circumstantele in care faptele sunt inlocuite sau mai putin importante in formarea opiniei publice decat emotiile sau credintele personale. In epoca post-adevar, realitatea cedeaza locul speculatiilor spuse pe post de fapte concrete. Cuvantul a aparut in urma cu mai bine de zece ani, dar abia recent, folosit intens in comentariile politice despre alegerile americane si despre Brexit, a intrat in vocabularul obisnuit al publicatiilor. Desemneaza nu atat ocurente izolate ale speculatiilor pe post de fapte, cat un intreg climat in care traim, unul in care adevarul nu mai are mare relevanta. Din pacate, consecintele au fost mult mai puternice decat fusese anticipat.
Imediat dupa alegerile americane, atat Facebook, cat si Google au dat poate una dintre cele mai bune vesti din acest an: isi ajusteaza algoritmii pentru a impiedica raspandirea site-urilor cu stiri false. Google nu va mai da posibilitatea site-urilor pe care le detecteaza cu stiri false sa ii foloseasca motorul de publicitate. Facebook nu va permite afisarea de reclama spre site-uri cu farse sau informatii false.
Este ironic faptul ca instrumente cu atat de mult potential pentru raspandirea democratiei si a accesului la cunoastere au ajuns folosite exact impotriva acestor principii. Vechile afaceri cu printii din Nigeria incep sa nu mai arate asa de rau.