A intrat acolo unde au prezidat personalitatile tarii dupa ce a terminat facultatea la Iasi. „Acum nu se poate vizita, mai trebuie sa asteptam, e inca adunarea generala, e zi aniversara”, ma avertizeaza. Din spate, doi batrini, veniti sa admire pe dinauntru ce-au vazut pina acum pe dinafara, sar aparent revoltati. „Haideti doamna, daca nici academicienii nu sint punctuali. Asta-i treaba?” Portile erau deschise de jumatate de ora si noi stateam tot in prag. Asa ca ne punem pe glume, insa numai intre ghilimele. In cladirea Academiei totul e serios, oamenii „fac cercetari de profunzime – de aceea nici nu prea aveti ce vedea” –, deci trebuie avertizati cind se glumeste. De exemplu, „dam un telefon si se rezolveaza”, ride gazda mea catre un cercetator, apoi, intelegind ca nu va fi inteleasa, revine stinjenita: „Ca sa zic asa, intre ghilimele”. O salveaza un domn, „o mare somitate a fizicii teoretice, cunoscut mai mult afara decit la noi”, care-i da un text despre care afirma „ca va schimba fundamental lumea, cititi-l, va rog”. „L-ati scris dumneavoastra?”, intreaba femeia, emotionata de importanta documentului, si nu-si da seama ca face o ironie. „Ei, doamna, nu eu”, raspunde somitatea. Nici el nu s-a prins.
„Hai sa luam si pe unul mai in virsta”
Pe usa – sau mai bine zis pe poarta deschisa – apare o echipa de filmare de la TVR Cultural. Gazda mea zimbeste, reporterita intreaba cum e cu vizitatorii si ambele se uita spre mine. Nu pot refuza, asa ca ma trezesc cu microfonul in fata, „Treci pe partea aia, ca nu bate lumina”, si cu intrebarile puse: „De ce-ati venit la Academie?” Reporterita mi se pare ca seamana cu Nadia Comaneci, ar fi culmea sa fie chiar ea. „Pentru ca m-a trimis seful”, imi vine sa dau cartile pe fata. Dar nu, nu pot strica prestigiul Academiei, sint totusi singurul tinar care o viziteaza. „Din curiozitate”, ma scot. Nadia, multumita, se intoarce catre cameraman, „Hai sa luam si pe unul mai in virsta”. Ce-i drept, din astia sint mai multi. Unii simpatici, altii patrunsi de eveniment, altii dornici chiar sa cunoasca. Unul dintre ei are si un aparat foto digital.
„Cine-i ala din tabloul central?”
In sfirsit, schimbam ghidul, incepem turul. Vedem intii Clubul, dar nu putem intra, academicienii beau sampanie acolo, urcam apoi la galeria presedintilor institutiei, de care sint sincer impresionat pina ajung pe la comunisti. Ultimul pe perete e Eugen Simion. Urmeaza sala prezidiului si, la final, momentul mult asteptat. Vizitam Aula Academiei, acolo unde s-au adunat, de-a lungul vremii, marii oameni ai Romaniei. Ma rog, nu toti, majoritatea. „Cine-i ala din tabloul central?”, se chinuie batrineii sa afle si din nou se apeleaza la singurul tinar din grup, care, si el cu probleme de vedere, se apropie puternic de scrisul de pe rama. „Alecsandri”, le raspund, cu un zimbet. Apoi ii fotografiez, amuzindu-ma la emotia pe care o vor avea cind se vor vedea, pe neasteptate, in ziar.
Cineva se intereseaza de indemnizatia membrilor, ghidul il asigura ca acum e acceptabila. Altcineva e sotia unui fost academician, vrea sa intre cu ocazia asta si in audienta la presedinte, iar un domn cu chelie, genul intelectual ingrijit si rau, se asaza pe unul dintre fotolii, sa vada cum stau academicienii. Reapare echipa de la TVR si atunci decid sa o intind. Am vazut destul.
E frumos la Academie.
- Academia Romana a sarbatorit, pe 4 aprilie, 141 de ani de la infiintare, iar momentul a fost „marcat”, vorba unei agentii de presa, prin deschiderea portilor institutiei timp de cinci ore pentru publicul larg. „Ziua Portilor Deschise” s-a desfasurat in doua etape: intre orele 8.00 si 10.00, interval in care, din ce ne-a declarat paznicul institutiei, nu a venit mai nimeni, si intre 12.00 si 15.00, cind a fost in vizita, sub acoperire neintentionata, si reporterul „Suplimentului de cultura”.
- Academia Romana are un numar fix de membri (181 activi si 135 de membri de onoare din tara si strainatate), organizati in prezent in 14 sectii: filologie si literatura; stiinte istorice si arheologie; stiinte matematice; fizice; chimice; geonomice; tehnice; biologice; medicale, agricole si silvice; economice, juridice si sociologie; filosofie, teologie, psihologie si pedagogie; arte, arhitectura si audio-vizual; stiinta si tehnologia informatiei. In cele 66 de institute si centre de cercetare ale forului isi desfasoara activitatea aproximativ 1.800 de cercetatori atestati.